Nesimtirea institutionalizata

Daca cineva m-ar trezi din somn si m-ar pune sa punctez, rapid, ceea ce ma agaseaza cel mai mult in Romania, as mentiona in capul listei, fara sa clipesc, nesimtirea. Oriunde te lovesti de ea, oriunde dai de indivizi care au impresia ca, de vreme ce ai apelat la serviciile lor, gata, te au la mana, prin urmare se pot comporta dupa cum ii taie capul. Fireste, nu discut aici cazurile particulare de nesimtire, acestea sunt oricum sufocante prin frecventa si tin de lipsa celor 7 ani de acasa. De la aruncarea gunoaielor pe strada, la scuipat, injurat in public, sofat cinic, la copiatul la examene si alte gainarii, toate sint mici incidente de care ne lovim zilnic si care, fireste, ne agaseaza. Oriciti nervi ne-ar consuma, asemenea magarii sint benigne in comparatie cu nesimtirea institutionalizata. Aceasta este, cred, una dintre marile probleme ale romanului cu bun-simt.

Abia atitudinea nesimtita a institutiilor ne face viata amara. Ca regula generala, orice institutie a Statului a adoptat acest cod comportamental. Nicaieri cetateanul nu este respectat. Problema este ca, desi am iesit de aproape doua decenii din comunism, mentalitatea inca nu a disparut; a disparut, in schimb, acea disciplina care provenea din teama. Acum, functionarul nu are de cine sa se teama. Faci reclamatie? Mare lucru, tu esti nebun… Problema este ca, la fel ca inainte de 1989, in domenii de care te lovesti la tot pasul, monopolul este al Statului. Si atunci, serviciile sint ca vai de lume, iar preturile nesimtit de mari. Nu-ti convine? Chiar ti se recomanda, caustic: nu te obliga nimeni sa apelezi la serviciile cutarei institutii. Asta chiar daca nu ai de ales.

Vreti exemple? Sint la indemina, nici nu stii la care sa te opresti. Ati mers in ultima vreme cu trenul? Va place confortul oferit de CFR? Ati incercat vreodata sa protestati? Cu ce v-ati ales? Doar cu nervii consumati. Inca ceva: de cite ori ati fost nevoiti sa stati la coada pentru a va plati darile catre stat? Nu e aberant? Ma duc sa dau statului bani si pentru asta trebuie sa suport inghesuiala asigurata de Fisc, ca bonus. Daca o institutie care mi-a platit niste servicii nu a raportat operatia la fisc, sint indemnat eu, cetateanul corect, sa fac ce stiu ca sa ii determin sa trimita hirtoagele. Ma gindesc ca si Televiziunea, de pilda, de la care am incasat sume derizorii pentru o emisiune sau alta este o institutie a statului, ca si Fiscul. De ce trebuie sa moderez eu intre doua institutii ale statului? Ca am timp de pierdut, de-asta… Sigur ca e umilitor, dar altfel acelasi stat te arde la buzunar daca depasesti data scadenta, pentru ca ai fost cetatean iresponsabil.

Nu-ti convin serviciile oferite de CET, sa spunem. Ce poti face? Astepti vara si incerci sa te debransezi… Da, dar nu e asa de simplu, pentru ca dezertarea asta se plateste scump. Cu zeci de milioane. Important este sa nu falimenteze mutantul primariei, calitatea serviciilor oferite nu are nici o importanta. Mergi zi de zi la serviciu intr-un autobuz sau intr-un tramvai supraincarcat. Abia mai poti respira… Aer conditionat vara? Sa fim seriosi, sa spunem mersi daca functioneaza frinele.Te pune necuratul sa protestezi si ce ti se raspunde? Bineinteles: daca nu iti convine, trebuia sa iei taxiul. Alte exemple? Sint cu duiumul. Rovignete nu se gasesc, dar, daca nu ai, platesti amenda. Si, la o adica, desi dai destui bani pe chitanta cu pricina, drumurile sint cum nu se poate mai proaste. Asa, parca in ciuda bietului sofer. Impozitul il platesc la timp, dar strazile arata cum arata, noaptea ma tem sa ies pe strada din cauza haitelor de ciini (comunitari, deci sint si ai mei), cind ma grabesc mai tare, hop!, se lasa bariera la BJATM si pierd macar o jumatate de ora si tot asa. Iarna noroi, vara praf, parcari ioc, locuri de joaca pentru copii idem sau ca vai de lume. Imi rup mina si ajung la urgente. La urgente, da? Acolo astept cam un ceas pina ma baga cineva in seama si inca doua pina se indura altcineva sa se uite peste radiografia mea. Cei cu piciorul rupt topaie precum Gavagai (asta-i un personaj cu un singur picior dintr-un roman al lui Umberto Eco) prin santurile care se casca intre ambulatoriu si poarta.

Problema este ca exista si destule firme private care practica nesimtirea cu tot aplombul cunoscut. Dar si cu acceptul institutiilor statului, care ar trebuie sa le controleze. Deloc intimplator, de aceasta atitudine ne lovim mai ales acolo unde nu exista concurenta. Cum monopolul este asigurat, cum apare si nesimtirea. Care se traduce, de regula, nu numai in atitudinea fata de client, ci si in calitatea precara a serviciilor. Primesc lunar cam doua facturi de la E.On numai pentru gaz si una pentru curent. Cine ii poate controla? Ba, acum vreo doi ani, mi-au taiat curentul electric pentru ca, spuneau ei, nu platisem o factura mai veche, pe care nici nu o gasisem in cutia postala (desi mai achitasem, de atunci, nu stiu cite facturi). Fara nici un avertisment, fara nimic. Protestezi? Nu e vina lor, e vina postei. Cui sa te plingi? Cine il apara pe cetateanul de rind, ce sanse are el in fata unui sistem rigid si dezorganizat?

Un lucru ma mai calmeaza: vine campania electorala si iar va curge lapte si miere. In declaratii, fireste, dar poate ca tin si vorbele de foame… Macar pentru citeva luni, cind o vom lua de la capat.