Prea aproape de soare…

Descoperirile tehnologice din domeniul informatiei par sa distruga structurile paternaliste si sa dea un nou avint individualismului liberal, in timp ce biologii rescriu ceea ce credeam ca stim despre specia umana. Este impresionant cit de mult a evoluat societatea umana in ultima jumatate de secol, iar actuala criza pledeaza clar in favoarea globalizarii, cu uriasele sale banci de investitii, universitati internationale, institutii non-guvernamentale proeminente, corporatii transnationale, institutii multiculturale s.a. Tot mai mult, capatam constiinta de „cetateni globali".

Globalizarea e cea mai puternica forta a timpului nostru. Ea transcende statele-natiune si pune mai mult in valoare marile metropole globale. Optiunile tinerilor vor fi decisive pentru viitorul lumii. Cui vor fi ei loiali: familiei, natiunii, orasului sau vreunui grup transnational? Vor deveni ei noii nomazi ai erei numerice? Oricum, niciodata ei nu au avut atitea oportunitati, dar nici nu au fost bintuiti de atita incertitudine.

O alta intrebare este cine cistiga si cine pierde intr-o lume post-americana? Cistiga ulii lumii, in primul rind cei financiari. Vor avea destule cadavre pe care sa le devoreze. Vor cistiga si cei care vor sti sa se adapteze mai bine la noile realitati, care s-au pregatit pentru ele, intuindu-le, chiar daca au suportat o vreme batjocura majoritatii. Cistiga cei care au rezerve de aur si cei care stiu sa lucreze in retea. Dimpotriva, pierd cei care nu pot opera decit in sisteme ierarhizate. Cistiga marile orase, filosofii care nu vor intra in depresii, detinatorii de putere, China in primul rind, detinatorii de resurse, elitele globale (arhitecti, artisti, oameni de afaceri), poliglotii, presedintii de universitati, liderii politici, specialistii globali in sanatate s.a. Pierd statele slabe, „palestinienii lumii", africanii, care traiesc parca un esec permanent, adversarii Chinei, traditionalistii, provincialii, marginalii, cei incapabili sa gindeasca si sa actioneze in maniera globala.

Cistiga si marile corporatii. Spre pilda, banca americana Goldman Sachs are active de aproape un trilion de dolari, mai mari decit rezervele Bancii Centrale Europene (835 miliarde dolari), in timp ce Black Rock detine active de 3,5 trilioane, mai mult decit rezervele Chinei (3 trilioane), iar J.P. Morgan Chase se lauda cu 2,3 trilioane, BNP Paribas cu 2,7 trilioane, ATT cheltuieste 20 de milioane dolari anual numai pe activitati de lobby, iar General Electric – 26 milioane si are 287.000 angajati, Citi Bank gestioneaza conturile a peste 200 milioane de clienti si are 272.000 de angajati, International and Commercial Bank of China are active de 1,7 trilioane dolari, Exxon Mobil produce zillnic mai mult petrol decit intreaga U.E., HSBS are 7.500 de birouri in 87 de tari si 300.000 de angajati, Walmart are o cifra de afaceri mult mai mare decit PIB-ul Danemarcei, vinzarile sale sint mai mari decit PIB-ul cumulat al tarilor in afara de primele 25 si are 21 milioane de angajati, mai mult decit populatia a 100 de tari, McDonalds decit al Sloveniei, Fundatia Gates are un buget de 33,5 miliarde dolari, mai mare decit al OMS s.a.m.d. Sint doar citeva date din acest veritabil univers corporatist, care detine o putere imensa.

Cu toate acestea, dupa actuala criza si rolul statelor a crescut. Noile puteri emergente sint, in marea lor majoritate, tari cu state foarte puternice, chiar statocratii. De aceea cred ca lumea secolului al XXI-lea va trebui sa gaseasca un nou echilibru global intre corporatocratie si statocratie, rearanjind procentele, functiile si relatiile dintre cele doua mari sectoare ale economiei: public si privat. Aceasta va aduce cu sine si o reforma a guvernantei, poate chiar un nou tip de guvernanta, bazat pe principii si standarde morale solide. Nu asistam la un sfirsit al capitalismului, ci la o lupta intre tipurile de capitalism (anglo-saxon, renan, scandinav, oligarhic, corporatist, antreprenorial, autocratic s.a), ceea ce va duce la o metamorfoza a acestuia. (vezi Wiliam Baumol, Capitalismul bun, capitalismul rau, Iasi, Polirom, 2009).

Slabirea „jandarmului universal" va inteti conflictele de pe glob, sub toate formele, poate cu o escaladare mai ales a razboaielor virtuale, secrete. Din senin, astfel de atacuri pot provoca pene de curent in sistemele nationale de electricitate, prabusirea de avioane, deraierea de trenuri, incendii, conducte explodind, nori de gaze otravitori, sateliti deviind de pe orbita, centrale electrice (inclusiv nucleare) oprite etc. Un 11 Septembrie digital e doar o chestiune de timp. Razboiul virtual e deja printre noi (vezi atacul Stuxnet asupra retelei iraniene de calculatoare). Armele virtuale vor fi foarte precise, producind mult mai putine daune colaterale. In privinta lor, se pare ca Rusia are deja un avantaj fata de Occident. Echipamentele militare avansate si sistemele de comunicatii sint foarte vulnerabile in ciberspatiu. 

Coborirea Americii cu picioarele pe pamint va bucura multa lume, mai cu seama pe termen scurt, dupa care fiecare va cauta sa se adapteze in propriul fel. Imperiile apar si dispar. Indiferenta, lumea isi continua cursul. Incepe o noua etapa istorica, ce va antrena schimbari de proportii, plina de capcane si de piedici in calea progresului. Precum Icar, America a zburat cu gratie, insa prea aproape de soare…