Punctul Omega

Primul fizician care a pledat pentru postulatul vietii vesnice a fost laureatul Nobel Paul Dirac. Speranta sa e ca, intr-o zi, acest lucru sa devina observabil in mod direct. Dar consecinta cu adevarat fascinanta a ipotezei vietii vesnice e ca trebuie sa existe o Persoana omniscienta, omnipotenta, omniprezenta, concomitent transcendenta si imanenta universului fizic. Fizica indica faptul ca, in viitorul ultim, aceasta persoana trebuie sa aiba o structura punctiforma, de aceea a si fost numita de catre John Barrow si Frank Tipler "punctul Omega", in lucrarea cu acelasi titlu.

Este acesta Dumnezeu? Existenta il admite cu necesitate. "Punctul Omega" este Fiinta insasi, iar timpul Fiintei este viitorul. Ea are toate insusirile divine cunoscute si nu poate fi decit Dumnezeu, deoarece nu poate exista mai multa fiinta decit Fiinta insasi. Existenta sa este compatibila cu liberul arbitru omenesc, ipoteza demonstrabila, crede Tipler, in cadrul cosmologiei cuantice. "Acest nedeterminism fizic poate sa apara doar in contextul gravitatiei cuantice si, deci, este complet diferit de «nedeterminismul» asociat principiului de nedeterminare al lui Heisenberg" (Fizica nemuririi, Ed. Tehnica. Bucuresti, p.16). Noul tip de nedeterminism fizic a fost descoperit la inceputul anilor 1980 ca o consecinta a Teoremei Incompletitudinii a lui Godel.

Universul este generat prin decizia libera a lui Dumnezeu, care insa nu este, cum credeau gnosticii, separat de lume. Dumnezeu este in lume, pretutindeni, viu si lucrator, este cu noi, este alaturi de noi, este in noi, tot timpul. De ce nu realizam asta? Ar fi suficient pentru a ne asigura fericirea. "Punctul Omega" are puterea fizica de a-i invia pe toti cei care au trait vreodata si de a le oferi viata vesnica. De ce face El asta? Pentru ca ne iubeste, deci din "bunatate personala si clementa gratuita pentru om", cum arata Karl Rahner. Mecanismul fizic al invierii individuale consta – afirma Tipler – in emularea persoanelor decedate in calculatoarele viitorului indepartat. Asadar, fiecare dintre noi va trai din nou "intr-un Cer nou si un Pamint nou".

Spre deosebire de greci, care credeau doar in nemurirea sufletului, traditia iudeo-crestina si islamica isi manifesta si credinta in invierea si indumnezeirea trupului, foarte aproape si de ceea ce se crede in daoism si hinduism. Expresia Sfintului Pavel de "trup spiritual" descrie bine modul cum vede fizica invierea trupului, adica simultan materiala si imateriala, foarte asemanatoare cu invierea lui Iisus, descrisa in Evanghelia dupa Luca. "Viata mortilor inviati va fi de o calitate net superioara decit cea traita realmente de oricine in prezent sau in trecut; iubirea lui Dumnezeu fata de noi ne asigura de acest lucru. Cu toate acestea, natura exacta a acestei vieti depinde de faptul daca Punctul Omega alege sa suspende finitudinea noastra innascuta. Daca da, atunci viata inviata poate fi o viata a devenirii individuale continue, o explorare intr-o realitate inepuizabila, care este Punctul Omega" (op. cit., p.19). "Raiul" si "Purgatoriul" vor exista in viitorul indepartat, in timp ce "Infernul" poate exista sau nu, depinzind de faptul daca finitudinea umana este sau nu suspendata.

In cadrul teoriei "Punctului Omega" se poate dezvolta o hristologie. De fapt, aceasta teorie fizica in care nu se afla nimic extraordinar este compatibila cu acele trasaturi religioase prezente in toate religiile lumii. Nici o religie anume nu este privilegiata. Mecanismul invierii a fost descoperit independent si concomitent, alaturi de Frank Tipler, de catre informaticianul Hans Moravek si filosoful Robert Nozick. "Simultaneitatea descoperirii sugereaza cu tarie ca «viata vesnica in termenii fizici» este o idee careia i-a sosit momentul. Conceptele cheie ale traditiei iudeo-crestino-islamice sint acum concepte stiintifice. Din punctul de vedere al fizicii, teologia nu este altceva decit cosmologie fizica bazata pe ipoteza ca viata ca intreg este nepieritoare" (op. cit., p. 20).

Teoria "punctului Omega" este importanta, in primul rind, pentru ca ofera un mecanism fizic plauzibil pentru "invierea universala". Ceea ce nu ma face sa fiu de acord cu autorul, ca teologia va disparea sau va deveni o ramura a fizicii, ca, odata cu introducerea in fizica a postulatului vietii vesnice de catre Dirac/Dyson, stiinta ar fi cucerit "ultima fortareata independenta a teologiei", sau ca, in secolul al XXI-lea, pentru a continua sa facem cercetare teologica, am avea nevoie de un doctorat in fizica particulelor elementare… Asa cum spunea Mahatma Gandhi, in All Religions Are True: "Desi cred ca marile carti ale marilor religii ale lumii sint revelate, ele sufera de o dubla distilare. Mai intii, au ajuns la noi printr-un profet-om; apoi, prin intermediul interpretarilor diferitilor comentatori. In ele, nimic nu vine direct de la Dumnezeu… Numai Dumnezeu este neschimbator; si cum mesajul sau este receptionat prin intermediul agentului uman, este intotdeauna pasibil de distorsionare, in functie de puritatea respectivului agent" (op. cit. p. 419).

Singura carte care nu sufera astfel de "distilari" este Cartea Naturii, pe care Dumnezeu a scris-o direct, fara ajutor omenesc, dar care este, dimpotriva, limitata de intelegerea umana. Ea ne poate conduce la adevarata natura a lui Dumnezeu. Pretentia lui Frank Tipler de a oferi o alternativa in acest sens mi se pare, atita cit pot eu intelege, provocatoare si hazardata. Fizica, stiinta in general, nu cred ca poate explica totul. Iar a echivala omul cu o masinarie si sufletul cu un organ al acesteia, comandat de creier, care e computerul de bord, mi se pare, iarasi, cel putin reductionist. Pina la urma, aceasta teorie e interesanta, dar ipotezele formulate suplimentar fata de arsenalul fizicii, in special cele imprumutate din domeniul teologiei, nu o face nici mai credibila si nici mai stiintifica. Pacat de un astfel de efort din partea autorului, care nu m-a convins, finalmente, de validitatea demersului sau. Cum spunea un alt fizician, invocat de Tipler, in Visele Teoriei Finale, "nu cred nici o clipa ca stiinta ne va oferi vreodata consolarea in fata mortii pe care ne-a conferit-o religia". Bineinteles, Tipler nu este de acord, dar nici noi nu sintem de acord cu el. Viitorul va hotari cine are dreptate.