Si tiganii sint romani…

Ne intrebam de multe ori de ce Romania este atit de greu acceptata ca fiind o tara europeana. De unde ni se trage acest stigmat cvasi-unanim, care ne creeaza complexe jenante? De ce ne laudam cu momentele cind ni se recunoaste dreptul de a sta alaturi de tarile UE? Pentru ce ne bombam pieptul cind sintem batuti pe umar (paternalist, protector) de omologii de prin alte tari?

Comportamentul nostru de natiune dominata, de popor colaborationist cu ocupantul a influentat genele in acest sens?

"Ma mindresc ca sint rus", spunea (daca nu ma insel) Puskin. Ati auzit cumva un mare roman care sa rosteasca ceva similar? Eu unul n-am auzit decit scuze ca sintem cum sintem.

In justificarile noastre stingace, ne gasim tot felul de scuze, care de care mai jenante. "Ne-au facut de ris tiganii in toata lumea", aud pe buzele multora.

Sigur, s-ar putea sa fie corecta observatia, dar a cui este vina principala? Ce politica a dus Romania vis-a-vis de tigani? Cum s-a folosit potentialul creator al acestei etnii? Cum s-a aplicat legea tarii in cazul cind acestia au incalcat-o? De ce tiganii nostri sint mai tigani decit tiganii spanioli sau francezi? Unde am gresit si, mai ales, ce avem de gind sa facem pentru a indrepta lucrurile? Avem o politica precisa, coerenta, continua, care sa aiba efect intr-un viitor nu prea indepartat? Nu cumva ne distram pe seama tiganilor si ii tratam ca oameni de categorie inferioara?

Comportamentul acestei etnii constituie un prilej de amuzament, lucru speculat la maxim de mijloacele media, in special de televiziune.

Tiganii educati devin usor copartasi la "bascalia" care se axeaza cu predilectie pe etnia lor.

Este cunoscut ca etnia rroma are o inteligenta nativa de invidiat. Analfabeti notorii, reusesc, in mod paradoxal, sa prosteasca straluciti absolventi de universitati.

Daca am analiza ghicitoarele, vom avea surpriza ca, asa analfabete cum sint, dovedesc talente de fini psihologi, de analisti straluciti, capabili sa domine minti luminate (sau aproape) si sa le manipuleze surprinzator de usor.

Legile in Romania sint pentru altii, nu pentru tigani. Palatele, opulenta si bravada bogatasilor tigani nu atrag fiscul, nu suprima ajutoarele sociale si nu constituie atractii pentru institutiile insarcinate cu respectarea legii. Taraboiul bine regizat este foarte eficient. Eventualele represalii de tip banditesc sint cauzele timorarii si fricii pentru o multime de institutii.

Etnia rroma are doua clase sociale: super-bogatii si super-saracii. Intre cele doua categorii nu exista colaborare si nici compasiune. Cei super-bogati ies in evidenta mai ales in Romania. Cei super-saraci ies in evidenta in tarile UE. Aici se pot manifesta, aici au acces mai usor la mijloacele de trai. Tot aici infractiunile sint mai profitabile. Libera circulatie a creat conditii noi, mai eficiente, pentru a evita urmaritorii.

Strainii ii considera romani, si de aici supararea noastra. Ca si cum banditii tigani sint mai banditi decit banditii romani.

Sigur, o frustrare generala este simtita de toti romanii. O blamare generala, sprijinita pe faptele raufacatorilor tigani (si romani), ne doare.

Intr-un satuc german am stat cu sotia doua zile. Era un loc superb si imi placea sa fac plimbari lungi. In sat s-a raspindit repede stirea ca doi romani, sot si sotie, au poposit misterios la o pensiune. Cind ne era lumea mai draga si ne plimbam pe poteci si stradute, am observat ca oamenii trageau obloanele, mamele isi chemau copiii in casa. Nu conta ca pe acele poteci mergeau doi batrinei, chiar simpatici. Nemtii erau precauti. Cine stie ce plan diabolic pun la cale cei doi romani? Am simtit un fel de revolta pe care as fi strigat-o (tipat-o chiar), pe care as fi dorit-o inteleasa.

Umilinta incepe sa capete proportii jignitoare. La hotel trebuie sa platesti uneori anticipat (doar romanii!) si, la plecare, indiferent de ora, camera este inspectata de un salariat al hotelului. La receptie se intirzie eliberarea facturii pina la obtinerea OK-ului din partea inspectorului.

Noi punem totul pe seama proastei reclame facuta de tigani. In mare parte este adevarat, desi am avut trista patanie cind consilieri locali care m-au insotit intr-o delegatie oficiala au golit barul din camerele de hotel si au sters-o englezeste.

Inaintea "liberei circulatii" intre state, am calatorit mult si m-am bucurat de un tratament egal peste tot. Nu era o diferenta de perceptie a romanilor fata de celelalte natii. Acum lucrurile s-au deteriorat si incepem sa platim lipsa unei politici coerente, constante si de lunga durata vis-à-vis de etnia tiganeasca.

Educatia este cheia succesului in integrarea acestei minoritati in Europa. Liderii lor, extrem de interesati in pastrarea cutumelor, se opun prin orice mijloace. Lor le convine de minune sa se afle in afara celor obligati sa respecte legea. Or, forta lor consta in ignoranta revoltatoare a acestei etnii. Ignoranta care sprijina eficient nerespectarea legii.

Romania ar trebui sa manifeste compasiune pentru oropsitii etniei rrome, sa-i ajute sa invinga ignoranta si sa nu-i mai ocroteasca de liderii care, pentru binele lor, doresc perpetuarea nedreptatii.

UE trebuie sa puna umarul la realizarea acestor deziderate privind scoaterea la lumina a etniei rrome.