Ticalosia demnitarilor

Titlul se impune, avant la lettre, in ciuda regulii – nescrise, dar evidente – ca reprezinta o opera asa-zicand de succesiune, rezumat al unui parcurs. Despre ce este vorba? Despre ceea ce, cu expresia unei colege de breasla, indoielnic ca va deveni un Watergate basarabean. De fapt, sigur, in chip absolut chiar, fiindca aparentele, iacata, nu mai lasa loc dubiilor, ergo nici sperantelor.

Nu sunt, factologic, prea mult de spus, in aceasta totusi prima faza a lucrurilor: un tanar murea impuscat la 23 decembrie anul trecut la o vanatoare in „Padurea Domneasca", rezervatie naturala din raionul Falesti. Accident, premeditare, inca nu se stie (si e foarte probabil ca vom afla vreodata). Dar e suficient sa faci un pas, unul strict protocolar in directia celor implicati, ca sa simti pe data viermuiala culiselor: Valeriu Zubco, procurorul general, Gheorghe Cretu, vicepresedintele Curtii de Apel si un om de afaceri, Ghenadie Sajin, directorul firmei Finpar Invest, care, precizeaza Jurnal de Chisinau (http://www.jurnal.md/ro/news/sajin-am-fost-alaturi-de-sorin-paciu-de-la-inceput-si-pana-la-sfarsit-922940/), „administreaza divizia imobiliara a imperiului oligarhului Vlad Plahotniuc, prim-vicepresedintele Parlamentului. Inca un amanunt, nelipsit nici el de importanta: cel omorat, Sorin Paciu, ar fi fost finul de cununie al lui Sajin.

Sa facem acum un calcul simplu: cate zile se aduna din ziua omorului pana in data de 6 ianuarie, cand cele intamplate au devenit asa-zicand bun public? Doua saptamani, batute pe muchie, doamnelor si domnilor!

Sa mai punctam inca un detaliu, atat de relevant in sine, incat simt aproape nevoia sa ma scuz pentru superfluitatea comentariului. Si anume: la 26 decembrie, adica dupa trei zile de la tragicul accident (un semn de intrebare, totusi, in coada determinativului, pentru ca, repet, inca nu stim nimic cert, urmand ca ancheta… Dar sa nu pomenim de funie in casa spanzuratului: justitia noastra e mai previzibila decat mareea!), la 26, asadar, avea loc sedinta Consiliului Suprem al Magistraturii, prezidata de cine credeti? Pai, chiar de procurorul general, cel care, in cateva zile, va fi acuzat de omucidere (amanunte, aici: http://social.moldova.org/news/mocanu-insista-pe-vinovatia-lui-zubco-234795-rom.html). Mina impartiala, aer afectat, totul in beneficiul aparentelor, evident, dupa care, cu constiinta datoriei implinite, s-ar zice, Valeriu Zubco pleaca in vacanta. Lumea, afara, e ahtiata de sarbatori, cumpara in draci, agoniseste pentru festin si, de departe, pare ca ingrozitoarea istorie se va destrama ca un vis urat: manevra procurorului trebuie ca va fi avut si acest resort, intre (multe!) altele. Mai cu seama ca – inca un detaliu, si el cat se poate de simptomatic pentru starea moravurilor de aici – familia impuscatului tace bine mersi, e repliata confortabil pentru linistea maharilor implicati. Si daca nu se povestea, inseamna ca nici nu era, ca sa punem zicala cu susul in jos spre o mai buna adecvare la situatie…

Faptele fiind deocamdata parcimonioase, nici comentariul n-are cum prisosi. Tacerea justitiei si chiar a lui Timofti insusi, jurist si el la baza, este atat de graitoare, incat te ia cu un soi de recunostinta pentru „pasele" pe care ti se serveste, involuntar. Procuror si judecator, si unul, si celalalt de mare calibru ierarhic, tac malc in speranta ca trece, se uita. Parlament, Presedintie, Guvern, Comisie de securitate, magistrati – toata lumea asta simandicoasa, cu apucaturi de feudali, s-a facut dintr-o data, la unison, ca ploua. Nu va pare o cireasa de pe tort faptul ca „glontele cu care s-a tras nu figureaza ca proba la dosar" (o foarte buna dezbatere, aici: http://www.europalibera.org/content/article/24822353.html)?

Apoi: e oare intamplator ca dezvaluirea a fost facuta de cineva din afara presei? Catre Mocanu, personaj, el insusi, extrem de controversat, normal ca s-au scurs niste informatii, poate si pentru a plasa cazul dintr-odata, fara inutila cheltuiala mediatica, in context politic. Dar ignorarea presei intr-un asemenea caz spune oricum ceva, foarte usturator, si as vrea sa-i vad pe „deontologii" in stare sa digere disperarea publicului de venalitatea scribilor.

In totul, un caz care isi depaseste constitutia, devenit un test deopotriva de moralitate si drept intr-o tara in care disolutia valorilor sper ca incepe a se vedea si de la Bruxelles. Cum Sorin Paciu a murit si ultima noastra iluzie cu privire la „salvatorii" din AIE: aceeasi Marie sub mormanul de cinism eurodemocratic…