Caută 
3 MIN
Nova Apaserv are nevoie de peste sapte de milioane de euro pentru a putea accesa o finantare de peste 100 milioane de euro, insa cum nu dispune de bani, intentioneaza sa-i obtina de la o institutie bancara. Problema este ca societatea nu are un patrimoniu pe care sa-l poata pune garantie pentru proiectul care vizeaza o aductiune de apa din acumularea Stanca Costesti si modernizarea mai multor retele de apa, dar si modernizarea statiilor de tratare.
Cea mai mare parte a bunurilor folosite de operator apartin patrimoniului public, societatea avand doar drept de utilizare. Inclusiv spatiile in care functioneaza au fost preluate de la fostul operator, Apa Grup, aflat in faliment.
Potrivit legislatiei, patrimoniul public nu poate fi girat pentru contractarea unui credit. Acelasi principiu este aplicat si capitalului social al societatii.
O posibila solutie vazuta de actionarul majoritar, respectiv Consiliul Judetean (CJ), este garantarea creditului cu veniturile viitoare ale societatii. Deocamdata acest lucru este sustinut de presedintele CJ, Mihai Tabuleac, care a mentionat, insa, ca nu stie foarte multe detalii despre eventualitatea contractarii unui imprumut. "Creditul se face doar pentru accesarea de fonduri europene. Deocamdata nu s-a luat o hotarare in cadrul CJ", a declarat Mihai Tabuleac.
De cealalta parte, directorul Nova Apaserv, Maricel Georgescu, da ca sigura varianta contractarii creditului si sustine ca deja a luat legatura cu o institutie bancara in vederea eliberarii unui certificat care sa ateste eligibilitatea operatorului. Directorul a explicat ca acest certificat este necesar pentru dosarul de finantare europeana care in prezent este in analiza la structurile centrale si la Comisia Europeana.
Patrimoniu cedat in functie de interese
La unul dintre creditele contractate de fostul operator, CJ a apelat la un artificiu pentru a-l obtine si a evita executarea silita din partea statului. Mai exact, nici Apa Grup nu avea un patrimoniu suficient pentru a garanta un credit. Printr-o hotarare, CJ a trecut cladirea in care functioneaza centrul de incasari de pe Bulevardul "Mihai Eminescu", din patrimoniul public in patrimoniu privat. Acest lucru insemna ca din acel moment era in proprietatea societatii, care indeplinea astfel conditiile de garantare. Miscarea a fost observata si de finantisti, care au hotarat sa sechestreze imobilul in contul datoriei Apa Grup la bugetul de stat si chiar au intentionat sa-l valorifice. Surpriza a aparut in momentul in care fiscul a ajuns la un pas de a scoate bunul la vanzare. Tot printr-o hotarare, CJ a trecut din nou cladirea in patrimoniul public si astfel executarea a fost sistata, legea prevazand ca aceasta nu este posibila in cazul patrimoniului public.
Transferul nu este impiedicat de lege
Specialistii din domeniul cadastrului spun ca acest transfer nu este considerat tranzactie si nu este impiedicat de lege. Paradoxal, insa, noul proprietar ar trebui sa preia si sarcinile asupra bunului, insa fiind vorba de patrimoniu public, este aparat de legislatie.
Artificiul ar putea fi repetat de CJ si in cazul Nova Apaserv, prevederile legislative fiind aceleasi.
Practic CJ detine cea mai mare parte a patrimoniului operatorului de apa, aceasta metoda fiind aplicata si in timpul functionarii Apa Grup. Societatea are drept de folosinta din partea actionarului asupra bunurilor, insa nu si drept de proprietate. In momentul transferarii activitatii catre Nova Apaserv, CJ a hotarat transferarea dreptului de folosinta a patrimoniului public (sediu, retele) catre noua societate. Exceptiile care se fac de la aceasta regula, in sensul in care un bun ajunge in patrimoniul firmei, sunt in momentul in care se doreste girarea cu respectivul bun. Prin aceste jonglerii ale proprietarului bunului se evita si executarea silita de catre fisc.
Sursa: Monitorul de Botosani
