Caută 
Mahării imobiliari ai Iaşului şi-au „proptit“ om pe veci la Urbanism? Scoateţi cârtiţa din Primărie!
5 MIN
Schimbări surpriză în influenta Comisie de Urbanism a Primăriei, locul în care se fac şi se desfac toate marile proiecte imobiliare din oraş. O nouă reglementare privind urbanismul prevede ca din comisie să nu mai poată face parte arhitecţi care au contracte cu Primăria, sau să voteze atunci când au proiecte ce trec prin comisie. Ca urmare, vor pleca arhitecţi precum Dragoş Ciolacu, Daniel Vişan sau Ionel Oancea. Surpriză mare, însă: din comisie nu va pleca taman arhitectul care „bifează“ ambele interdicţii: Marian Jan Chiriţa, de al cărui nume se leagă multe proiecte controversate din oraş. Este cunoscut şi ca omul ce îţi poate dubla în doi timpi şi trei mişcări regimul de înălţime al unei construcţii, indiferent de locul clădirii. O posibilă explicaţie: este un personaj aflat mereu în relaţii bune la vârful Primăriei. De notorietate este şi relaţia lui cu tenebrosul Ghiocel Asimionesei, în a cărui gazetă îşi găsesc scut mai toate proiectele ce au revoltat opinia publică ieşeană şi care îl aveau în spate pe Chiriţa. Ce explicaţii are acesta?
Primăria schimbă componenţa Comisiei tehnice de urbanism, dar îl păstrează chiar pe arhitectul care s-a remarcat în trecut prin încercări de a influenţa decizii favorabile lui, pe proiecte propuse chiar de el. Este vorba despre arhitectul Marian Jan Chiriţa. Modificarea Comisiei vine în contextul unor noi reglementări în urbanism, prin care sunt stabilite şi momentele în care membrii forului se află în conflict de interese: dacă derulează contracte cu autoritatea locală, şi dacă votează în Comisie propriile documentaţii urbanistice. Chiriţa „bifează“ ambele condiţii: este unul dintre arhitecţii care au întocmit noul Plan Urbanistic General (PUG), şi care mai poate suferi modificări până la aprobare, iar în Comisie ajung pe bandă rulantă proiecte urbanistice realizate de el, pentru diverşi investitori. Deseori, proiectele realizate de către Chiriţa au stârnit controverse, fiind contestate de către vecini ai clădirilor propuse. Recent, Chiriţa a declarat că nu se află în conflict de interese atât timp cât nu a avut şi nu are un contract încheiat direct cu Primăria Iaşi. El a menţionat că a lucrat la PUG în baza unui contract încheiat cu un alt birou de arhitectură (Dragoş Ciolacu), şi nu direct cu municipalitatea. În schimb, din comisie nu vor mai face parte arhitecţi precum Dragoş Ciolacu, Daniel Vişan sau Ionel Oancea, în condiţiile în care cel puţin doi dintre aceştia s-au remarcat, în trecut, prin sancţionarea unor derapaje ale unor investitori imobiliari. Ciolacu şi Vişan au avut sau au contracte cu Primăria, în timp ce eliminarea lui Oancea din comisie rămâne, deocamdată, un mister.
Studiu de caz: cum a încercat Chiriţa să influenţeze decizia consilierilor locali
Comisia de urbanism a Consiliului Local (CL) a avut, recent, o şedinţă comună cu Comisia tehnică de urbanism. Cum şedinţele primei comisii sunt publice, reporterul „Ziarului de Iaşi“ a putut asista şi la lucrările comisiei formate din arhitecţi. Nu mică ne-a fost mirarea în momentul în care s-a ajuns la discutarea unui proiect propus chiar de Chiriţa: arhitectul nu s-a abţinut de la dezbateri, şi şi-a susţinut pledoaria. Proiectul dezbătut atunci era unul controversat: construirea unui bloc înalt pe strada Zugravi (zona Arcu), între alte clădiri cu regim mai mic de înălţime, şi într-o zonă în care traficul poate deveni supraaglomerat. După primirea avizului de la Comisia tehnică, în scurt timp, la aceeaşi masă, proiectul a intrat în dezbaterea Comisiei de urbanism, cea formată din consilieri locali. Fără a fi invitat la discuţii, aşa cum era normal, arhitectul Chiriţa s-a ridicat din celălalt capăt al mesei şi a venit spre consilierii locali. Nu a trecut mult timp, iar arhitectul a intervenit în discuţii, spre indignarea atât a preşedintelui comisiei, Paul Boişteanu, precum şi a altor membri ai forului. În plus, Chiriţa a intervenit de mai multe ori inclusiv peste explicaţiile angajaţilor de la Serviciul Urbanism care prezentau proiectul, deşi calitatea lui nu permitea un astfel de lucru.
Ce explicaţii ar fi
„Problema este că în sectorul urbanismului este necesară o discuţie cu cel care a gândit proiectul. Arhitectul poate să explice mai bine viziunea pe care a avut-o în momentul în care a făcut o planşă. Dar, aceea este o discuţie ca să lămureşti interlocutorul şi alta este să spui că «proiectul ăla e foarte bun pentru că este al meu». E deontologic să faci pasul înapoi în momentul în care eşti implicat altfel decât în analiza pe proiect“, a declarat Boişteanu. De precizat că, de obicei, când au o nelămurire, consilierii din Comisie invită la dezbateri arhitectul care a elaborat un proiect anume. Dar, de data aceasta, consilierii s-au trezit pe cap cu arhitectul fără a solicita intervenţia lui, avantajul acestuia fiind că se afla în încăpere. „Eu ca arhitect nu am făcut altceva decât să-mi prezint proiectul, şi nu am spus nimic rău. Am zis doar să se ia în calcul faptul că există un aviz favorabil pentru proiect, şi să se ţină cont de părerea specialiştilor“, a comentat, recent, Chiriţa. De menţionat că şedinţa comună a avut loc înainte de aprobarea noilor reglementări urbanistice, respectiv în luna decembrie 2016. Din noua componenţă a Comisiei mai fac parte arhitecţii Mircea Grigorovschi, Mihai Driscu, Mihai Codreanu, Cristian Duţu şi Ana Maria Zup, un specialist arheolog (Sorin Iftimi) şi inginerul Cristinel Tarna. Alături de Chiriţa, supleanţi mai sunt arhitecţii Constantin Medaru şi Lucian Cozma. Componenţa va fi aprobată în şedinţa Consiliului Local de mâine.
El centrează, el dă cu capul
Un caz concret în care arhitectul Marian Jan Chiriţa s-a aflat într-o situaţie neclară a fost atunci când prin Comisia de urbanism a trecut proiectul a două turnuri imense, de 20 de etaje, pe strada Sf. Andrei, nu departe de Palas. În acest caz, Comisia de urbanism a prevăzut în proiect trei turnuri de câte 10 etaje fiecare. Arhitectul Chiriţa, cunoscut de altfel în mediul afacerilor imobiliare ca fiind personajul suficient de influent care îţi poate dubla regimul de înălţime acolo unde alţii nu reuşesc, a modificat proiectul în cauză în Comisia de Oportunitate din care făcea parte, prevăzând câte 20 de etaje în loc de 10, ceea ce îl avantaja clar pe investitor. Culmea este că acel proiect era făcut, pentru investitor, contra cost, tot de arhitectul Chiriţa. Cum ar veni, el a cerut, el a aprobat. În mediul afacerilor imobiliare din oraş se vorbeşte pe faţă de influenţa pe care o are la primărie Jan Chiriţa. Pe de o parte, el a avut mereu relaţii bune la vârful Primăriei, iar fostul arhitect şef era chiar naşul lui de cununie. Totodată, proiectele controversate pe care Chiriţa le promovează sunt adesea susţinute, în ciuda opoziţiei opiniei publice sau riveranilor, de prietenul său condamnat pentru şantaj prin presă Ghiocel Asimionesei, în gazeta acestuia. O listă a proiectelor cu regim mare de înăţime pe care Jan Chiriţa le-a promovat, unele în zone cu regim mic de înălţime, a fost publicată recent şi de un ziar local (actualul ReporterIS):
1. Birouri şi locuinţe, str. Sf. Lazăr, beneficiar Domeniul Mihai Eminescu SRL – 12 nivele, 36 m;
2. Imobil locuinţe, şos. Nicolina, beneficiar Techno Fusion SRL – 14 nivele, 38 m;
3. Ansamblu rezidenţial, şos. Nicolina, beneficiar Petro Grup SRL – 14 nivele, 44 m;
4. Locuinţe colective, şos. Arcu, Petro Grup SRL – 12 nivele, 38 m;
5. Locuinţe colective, str. Clopotari, beneficiari Gheorghiu B. şi Băbuţă A. – 12 nivele, 38 m.
