Situație absurdă! Medici din Iași puşi la plată pentru că au salvat viețile pacienţilor

Medici care tratează pacienţi în stare gravă sunt puşi în faţa unei situaţii absurde: trebuie să plătească contravaloarea serviciului efectuat. Specialiştii trebuie să dea explicaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de ce au salvat bolnavii, dar mai ales trebuie să scoată bani din buzunarul propriu pentru că şi-au permis să-i trateze.

La Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“, de exemplu, trei medici care au tratat pacienţi diagnosticaţi cu tetanos şi unul care a asigurat tratamentul antirabic al ieşenilor muşcaţi de animale sunt buni de plată. Medicii trebuie să plătească în jur de 12.000 de lei pentru serviciile prestate în folosul pacienţilor.

„Am discutat în comitetul director şi am ajuns la concluzia că nu putem lăsa un om care şi-a făcut meseria şi a salvat bolnavii dintr-o situaţie dificilă să plătească singur suma imputată. Dacă nu se lămureşte situaţia, ne gândim să facem chetă, să contribuim fiecare din spital pentru plata serviciului“, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase. 

Zeci de cazuri nevalidate pentru care s-a oferit servicii medicale

Elena Tudosă, ieşeanca sfâşiată de câini în luna decembrie lângă Lacul Veneţia, a fost chemată în luna martie de către medicul infecţionist care a tratat-o la spital. Pacienta căreia infecţioniştii i-au făcut ser şi vaccin antirabic şi ser antitetanic a revenit în unitatea medicală nu pentru control sau investigaţii suplimentare, ci pentru o serie de explicaţii.

„După aproape trei luni de la tratament, în luna martie, m-a sunat medicul de la centrul antirabic şi mi-a spus să mă prezint la spital. Acolo am înţeles că trebuie să plătească 10.000 de lei pentru tratamentul pe care mi l-a făcut mie şi altor pacienţi. Îi venise o scrisoare în care scria că trebuie să dea suma asta de bani. Am mers cu dosarul medical – unde se arată că am făcut atât serul şi vaccinul antirabic, cât şi serul antitetanos – s-a uitat prin el şi apoi am plecat“, a arătat pacienta.

Potrivit condu­cerii spitalului, banii sunt imputaţi me­dicilor infecţionişti din două motive: din cauza administrării unui medicament pe care „Unifarm“ l-a pus la dispoziţia spitalului fără preţ şi din cauza suprapunerii serviciilor. Cazul Elenei Tudosă validează ambele situaţii. În primul rând, pacienta se numără printre cei trei bolnavi cărora medicii infecţionişti le-au administrat ser antitetanos în ultimul trimestru din 2016 fără să aibă pe dozele primite de la „Unifarm“ preţul aferent. Valoarea dozelor primite de spital de la „Unifarm“ este de aproximativ 2.000 de lei.

„Un caz a fost în octombrie, altul în noiembrie, al treilea în decembrie. Am dat zeci de telefoane şi în cele din urmă am găsit la «Unifarm» o formă de ser antitetanic, la acel moment nou intrată pe piaţa din Romania, doze care nu aveau preţ pe ele. «Unifarm» a stabilit preţul la începutul lunii aprilie, motiv pentru care au facturat respectivele flacoane din octombrie, noiembrie şi decembrie în aprilie. Din punct de vedere contabil, noi nu putem plăti în aprilie o achiziţie din octombrie. Ca atare se doreşte imputarea medicilor care au prescris acest tratament sau farmacistei din spital care a avut în gestiune produsul. În orice caz, vorbim de o aberaţie“, a mai subliniat dr. Mihnea Hurmuzache.

În al doilea rând, în timpul internării la Spitalul de Boli Infecţioase, victima muşcată de câini a fost văzută şi îngrijită şi în clinica chirurgicală III de la Spitalul „Sfântul Spiridon“. Din cauză că pacienta a primit simultan îngrijiri de la doi furnizori de servicii medicale, CNAS nu validează serviciile oferite de medici.

Numai în primul trimestru din 2017, medicul de la centrul antirabic de la Spitalul de Boli Infecţioase are 32 de cazuri nevalidate pentru care a oferit servicii medicale. În total, medicului infecţionist Maria Grădinaru i s-a imputat suma de 10.000 de lei.

„Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu permite să-i fie oferite unui pacient două servicii medicale în aceeaşi zi. La Iaşi, în cazul unui pacient muşcat, se întâmplă acest lucru. El este internat la chirurgie plastică, la Spitalul «Sfântul Spiridon», dar vine şi la centrul antirabic de la Spitalul de Boli Infecţioase pentru profilaxia antirabică. Banii imputaţi sunt pentru pacienţi îngrijiţi în situaţii grave. Pacienţi cu avulsii, cu lipsă substanţă, chiar fără membre. A fost, de exemplu, un copil încolţit la o stână de câini, muşcat de scrot, i-au smuls un testicul. A fost internat pe chirurgie pentru tratament, dar profilaxia a făcut-o la noi. Eu am contestat la nivelul spitalului decizia CNAS, iar spitalul va urma calea legală pentru a rezolva situaţia“, a arătat dr. Maria Grădinaru, coordonatoarea centrului antirabic de la Spitalul de Boli Infecţioase. 

Potrivit conducerii CJAS, reprezentantul în teritoriu al CNAS, momentan Spitalul de Boli Infecţioase nu a sesizat nicio situaţie specială în legătură cu imputarea unor servicii medicale.

„Nu avem nicio reclamaţie de acest fel formulată de Spitalul de Boli Infecţioase“, a arătat ec. Robert Dâncă, preşedintele CJAS Iaşi.