Scurta istorie a benzii desenate: Zorii supereroilor

Tarzan si Dick Tracy erau noile staruri ale BD-urilor de aventuri exotice sau politiste, in timp ce aventurile lui Doc Savage, The Shadow sau G8 and His Battle Aces erau citite pe nerasuflate in paginile revistelor cu povestiri pulp. In acelasi timp, Buck Rogers si romanele "martiene" ale lui E.R. Burroughs pregateau cititorii de sosirea unui alt erou spatial, celebrul Flash Gordon.

Flash Gordon era doar un jucator de fotbal care se intorcea acasa cu avionul cind un fragment de meteorit il face sa aterizeze fortat, alaturi de o alta pasagera, frumoasa Dale Arden, linga laboratorul Dr. Zarkov, savant lejer nebun, care ii sileste sa il insoteasca intr-o excursie in spatiu, la bordul unei rachete experimentale. Cei trei ajung pe planeta Mongo, aflata in puterea tiranului Ming, care, evident, vrea sa cucereasca Pamintul. Iar Flash si prietenii sai, carora li se adauga printesa Aura, printii Barin si Vultan, incep o lupta indirjita cu Ming – aventuri spatiale care continua pina in ziua de azi, cu acelasi succes.

Spade, pistoale si arme laser

Creat si desenat de extrem de talentatul Alex Raymond, Flash Gordon a debutat pe 7 ianuarie 1934 si s-a bucurat de un succes imens, fiind tradus imediat si publicat in aproape intreaga lume. Cind, de exemplu, "importul" de BD din SUA a fost interzis in Italia fascista, aventurile lui Flash au fost continuate de italieni, pe scenariile unui anume Frederico Fellini. Intre timp insa, datorita succesului sau, Flash trece numai peste doi ani, in 1936, din paginile ziarelor pe marele ecran, fiind protagonistul a trei seriale de cinema, cu Buster Crabbe in rolul principal: Flash Gordon (1936), Flash Gordon’s Trip to Mars (1938) si Flash Gordon Conquers the Universe (1940).

Alex Raymond, supranumit "the artist’s artist", s-a dovedit unul dintre cei mai importanti desenatori si autori de comics-uri, influentind decisiv o multime de autori ce au venit dupa el. Pina la moartea sa (in 1956, la 46 de ani, intr-un accident de masina), Raymond avea sa creeze si alti eroi populari ai epocii – Secret Agent X-9, detectivul Rip Kirby sau aventurierul Jungle Jim.

Alti eroi populari apar in 1934. Phillip Falk ii creeaza pe The Phantom si Mandrake Magicianul, iar talentatul Milton Caniff incepe sa scrie si sa deseneze serialul de aventuri Terry and the Pirates, serie cult care avea, la rindul ei, sa influenteze multi alti autori, printre care si celebrul Hugo Pratt. Citiva ani mai tirziu, in 1937, alt desenator de marca, Hal Foster, il inventa pe Prince Valiant, un viteaz cavaler aflat in slujba regelui Arthur care apare si azi in peste 300 de ziare numai in Statele Unite. William Randolph Hearst, care a publicat serialul, a fost atit de impresionat de calitatea sa incit, greu de crezut, i-a lasat drepturile asupra lui desenatorului, iar un alt personaj celebru al epocii, Edward, duce de Windsor (fratele "regelui bilbiit"), a fost de parere ca Printul Valiant reprezinta "cea mai mare contributie adusa literaturii engleze din ultimii 100 de ani".

In jungla Africii sau cea urbana, in spatiu sau pe Pamint, in trecut sau viitor, eroii de hirtie dominau lumea benzilor desenate americane in anii ‘30. In scurta vreme insa, avea sa se produca un eveniment care avea sa schimbe definitiv industria, un eveniment ce urma sa aiba loc in New York, oras al emigrantilor si antreprenorilor.

O editura in cautarea succesului

Cind toata lumea citeste pe nerasuflate dime novels si pulp fiction, de ce ar fi rusine sa scoti bani din asa ceva? Asta si-au spus, poate, la inceputul anilor ‘30, doi emigranti de origine evreiasca, Harry Donnenfeld si Jack S. Liebowitz, care detineau impreuna o editura mica, ce scotea bani foarte buni din reviste "pulp", nu din acelea cu aventuri, ci din cele "spicy". Harry avea multe relatii (inclusiv cu mafioti precum Lucky Luciano), Jack se pricepea la editat reviste. Amindoi aveau sa supere autoritatile cu revistele lor (pe vremea aceea pornografia era o crima), iar Harry a ajuns chiar la un pas de inchisoare. Se zice ca unul dintre angajatii lui a luat "vina" asupra sa si a mers dupa gratii in schimbul unei slujbe pe viata.

Episodul ii invata minte pe cei doi, care realizeaza ca revistele "lascive" poate nu sint atit de recomandabile daca supara legea. In schimb, Harry si Jack vad ca lumea se da in vint dupa nou aparutele "comic books". In scena intra maiorul Wheeler-Nicholson, fost ofiter (bogat) de cavalerie, autor de pulp-uri, care dorea sa devina si autor de benzi desenate. Impreuna, ei scot in 1937 "Detective Comics", prima revista de gen a acestei edituri sortite unui viitor de exceptie. "Detective Comics" – un nume care trimitea la nou descoperita (si prizata) cultura urbana, cu hotii si vardistii ei, vedete ale stirilor; un nume care avea sa dea si numele editurii: DC Comics. Dupa numai un an, maiorul se retragea din afaceri, iar Jack si Harry cumparau Editura National Allied, lansindu-se in intreaga America.

In acelasi timp, in Cleveland, doi adolescenti, fii de emigranti evrei, evadau din lumea dura si saraca in care traiau pe aripile imaginatiei. Jerry Siegel era pasionat de science fiction si citea pe rupte astfel de literatura publicata in epoca in reviste precum "Amazing Stories" sau "Weird Tales" si visa sa scrie propriile lui povestiri. Joe Shuster era "artistul", pasionat de desen. Amindoi simteau presiunea tranzitiei prin care trecea societatea, noua dezvoltare a stiintei si tehnologiei, dar si saracia si problemele cu care se confruntau oamenii obisnuiti.

Joe si Jerry au inventat un erou aparte, un erou care era dotat cu puteri supraomenesti, care sa indrepte relele societatii. Si-au trimis creatia editorilor din intreaga tara, dar au fost intimpinati cu refuz. Abia peste patru ani, eroul celor doi tineri de 17 ani avea sa vada lumina tiparului, dupa ce banda lor desenata ajungea la Editura DC.

In primavara anului 1938 aparea primul numar al unei noi reviste a DC Comics – "Action Comics" – pe a carui coperta trona noul erou ce primise cel mai simplu si mai potrivit nume: Superman.

Emigrantul din spatiu

Cu capa sa rosie, costumul albastru si "S"-ul pe piept, Superman debarca in lumea reala avind efectul unei bombe termonucleare. Nu numai ca, peste noapte, declansa un adevarat fenomen de mase, dar el avea sa schimbe, fara sa stie la vremea respectiva, intreaga istorie a benzii desenate si avea sa redefineasca o intreaga industrie. Vremea supereroilor sosise, iar comics-urile intrau in Era lor de Aur.

Interesant este ca, la inceput, Siegel si Shuster creasera un erou negativ cu puteri telepatice, insa in scurta vreme l-au transformat in erou pozitiv, unul care sa lupte cu banditii si sa salveze oamenii. Oameni care, de multe ori, cadeau sub gloantele banditilor, asa cum se intimplase si cu tatal lui Jerry Siegel, Mitchell, ucis in cursul unui jaf, in 1932. Un eveniment care semana teribil cu evenimentul tragic ce avea sa duca la nasterea altui supererou celebru, Batman.

Noul erou a fost creionat, ca Superman, dupa actorul Douglas Fairbanks, iar in forma alter-ego-ului sau, timidul jurnalist Clark Kent, dupa Harold Lloyd. O deghizare in spatele careia se ascundeau, de fapt, atit milioanele de fani, cit si autorii. "Eram destul de mic si de timid", spunea Jerry Siegel, "si ma gindeam ce frumos ar fi daca as fi mare si puternic, iar fetele si-ar da seama ca fraierul din fata lor este, de fapt, cineva special." "Eu eram foarte mic si permanent impins la o parte de cei mai tari ca mine. Visul meu era sa fiu puternic, am inceput sa ridic haltere, sa fac culturism."

In primul numar al revistei, Superman lupta cu coruptia guvernului, cu violenta domestica si cu criminalii din oras, devenind astfel primul "cruciat pentru justitie sociala" in comics-uri. Un simbol care, spun multi autori, nu avea cum sa nu rezoneze cu milioanele de emigranti (in special evrei) care venisera in Lumea Noua pentru a scapa de nedreptatile celei vechi. Emigranti care, in 1938, priveau cu groaza spre fostele lor tari unde rudele ramase dispareau peste noapte intr-o maniera inspaimintatoare, sub cizma "supraoamenilor" nazisti.

"Nazismul era in plina ascensiune si multi nevinovati erau macelariti, tarile erau invadate si am simtit ca lumea avea nevoie disperata de un cruciat care sa o apere, fie si unul fictional", avea sa explice, ani mai tirziu, Jerry Siegel.

Toate acestea aveau sa fie intruchipate de Superman, un erou emigrat pe Pamint de pe o planeta distrusa, care avea sa aduca cu el tot ce a fost mai bun in lumea lui disparuta si care imbratiseaza valorile lumii lui de adoptie. Un emigrant spatial pentru zeci de milioane de emigranti din America.