CARTE

„Parfum de femeie" de Giovanni Arpino, Editura Humanitas

Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale.

In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc.

Traducerea volumului ii apartine lui Sorin Marculescu.

Intr-o calatorie de sapte zile, un barbat orb si ciung il invata pe foarte tinarul sau insotitor sa vada intunericul si femeia. Pentru unul s-ar parea ca e prea tirziu, pentru celalalt este inca prea devreme. Intre cei doi ia nastere o prietenie stranie, in care nu se stie cine are mai mare nevoie de ajutor.

Romanul „Intunericul si mierea" a fost ecranizat de doua ori, cu titlul „Parfum de femeie": prima data in 1974, cu Vittorio Gassman in rolul orbului, apoi in 1992, cind, pentru acelasi rol, Al Pacino a obtinut Oscarul.

Asculta prezentarea

 

 

„Poveste albastra" de Marguerite de Crayencour, Editura Humanitas

Marguerite de Crayencour s-a nascut la Bruxelles in 1903, intr-o familie franco-belgiana. La putin timp dupa nastere, mama ei moare, nu inainte de a-si sfatui sotul s-o lase pe fata sa se calugareasca, daca aceasta ii va fi dorinta. Peste ani, Marguerite avea sa spuna ca, intrind in literatura, a raspuns gindului pios al mamei. Tatal, anticonformist pina in maduva oaselor, om de mare cultura, indragostit de calatorii, este cel care se ocupa de educatia Margueritei.

Tatal si fiica aleg impreuna pseudonimul celei ce avea sa scrie „Memoriile lui Hadrian": Yourcenar, anagrama numelui lor de familie. Dupa moartea tatalui, Marguerite calatoreste prin Europa, pentru ca, odata cu izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, sa se stabileasca in America. In ultimii ani ai vietii isi reia calatoriile, pentru „a face turul inchisorii". Marguerite Yourcenar e prima femeie primita in Academia franceza.

Traducerea volumului ii apartine Corinei Neacsu.

Un tarm exotic pietruit cu marmura primeste, in amurg, corabia unor negustori din Europa. Intimplarile care urmeaza sint cel putin stranii. Totul e colorat in nuante de albastru. Si tarmul, si marea, si fumul mirodeniilor, si ochii femeilor atit de frumoase… Si mai ales un pandantiv de sticla. Cititi cu atentie detaliile.

Trenul goneste prin Elvetia banala. Cei doi sint in calatorie de nunta. Si gindurile calatoresc prin mintea lor. E harta unui viitor care, cred amindoi, nu se va intimpla niciodata asa cum il imagineaza ei. In ultima secventa a povestirii apare un plic. Aveti grija cite variante de viitor in doi va imaginati in calatoria de nunta.

E putin inainte de miezul noptii. O bucatarie, intr-un sat din Italia. Un sat vechi, in care femeile cred in farmece. Si o femeie care stie de unde ii vine tot raul. O matura uitata intr-o curte, un ac, behaitul unei capre. Acestea din urma pot schimba infatisarea lumii si lumea dinauntrul unei femei. Credeti in farmece?

Asculta prezentarea

 

 

„Buddha din suburbie" de Hanif Kureishi, Editura Humanitas

Romancier, scenarist de film si dramaturg, Hanif Kureishi a studiat filozofia la King’s College in Londra. In 1981 a obtinut George Devine Award pentru piesa „Periferie" si in 1982 a fost numit Writer in Residence la Royal Court Theatre. In 1984 a scris „Frumoasa mea spalatorie" care a primit o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

„Buddha al Suburbiei" a obtinut Premiul Whitbread pentru cel mai bun roman in 1990 si a inspirat un serial in patru parti realizat de BBC in 1993. Cel de-al doilea roman al sau, „Albumul cel Negru", a fost publicat in 1995. Primul lui volum de nuvele, „Dragoste si Spleen", a fost publicat in 1997. Povestirea „Fiul meu, fanaticul" a fost adaptata pentru realizarea unui film difuzat in 1998. Piesa „Culca-te cu mine" a avut premiera la Royal National Theatre in 1999.

Un roman-cult, recompensat cu Premiul Whitbread, care a stat la baza serialului BBC de mare succes „Buddha din suburbie", in regia lui Roger Michell, coloana sonora fiind semnata de David Bowie.

Ce inseamna sa fii "aproape" englez? "Aproape" indian? "Aproape" matur? "Aproape" indragostit? Si toate acestea in Londra dezlantuita a anilor optzeci. Adolescentul Karim incearca sa traseze harta propriei identitati explorind cu fervoare sexul, teatrul, tara careia ii apartine doar pe jumatate. Are un tata devenit peste noapte guru: dupa ce ani de zile a invatat sa fie englez, Haroon a obosit, iar acum incearca sa redevina indian. Sau chinez. Sau budist. Sau intelept, invatindu-i pe ceilalti ca suburbia e o stare de spirit.

Asculta prezentarea

 

 

„Acordorul de piane" de Daniel Mason, Editura Polirom

Pasionat de studiul malariei, tinarul scriitor american Daniel Mason isi ia licenta in biologie la Harvard College in 1998. In urma acordarii unei burse din partea Luce Foundation, pleaca la Bangkok pentru a studia extrem de numeroasele cazuri de imbolnavire din provincia Tangong, la granita thailandezo-birmaneza, unde ia contact cu istoria, cultura si medicina birmaneza.

Dupa un an, revine in California pentru a urma medicina la University of California din San Francisco. Se va reintoarce in Asia tot cu un proiect de studiere a malariei, de data aceasta in nord estul Birmaniei, mai exact in Statele Shan, acolo unde este plasata actiunea romanului care avea sa i aduca un imens succes. Publicat in anul 2002, „Acordorul de piane" devine imediat bestseller si este tradus in numeroase limbi.

Traducera volumului ii apartine lui Liviu Cotrau.

„Acordorul de piane" marcheaza debutul senzational al unui prozator american de doar douazeci si sase de ani. Romanul a inregistrat tiraje foarte mari si a primit recenzii mai mult decit magulitoare. Edgar Drake, acordor de piane, accepta o misiune cu iz „patriotic" – sa se aventureze in jungla birmaneza, devenita teatrul unor confruntari intre trupele de ocupatie britanice si triburile autohtone, ca sa repare pianul vechi si dezacordat al unui misterios medic militar, pe nume Anthony Carroll. Mestesugarul londonez porneste intr-o calatorie stranie, la capatul careia se va intilni cu un personaj controversat, aproape mitic, o piesa indispensabila in eforturile britanicilor de a-si consolida aliantele strategice in cel mai indepartat colt al imperiului.

Asculta prezentarea

 

 

„Ada sau ardoarea" de Vladimir Nabokov, Editura Polirom

Stilul lui Vladimir Nabokov este definit prin remarcabile constructii narative, prin expresivitatea caracteristica marilor prozatori rusi, alternind limbajul metaforic cu tehnica frazei concentrate, ce exprima direct ideile. La Editura Polirom au aparut romanele „Lolita", „Glorie" si „Invitatie la esafod".

Traducerea volumului ii apartine lui Horia Florian Popescu.

Unanim considerat o capodopera a prozei americane din a doua jumatate a secolului XX, romanul „Ada sau ardoarea" este povestea de dragoste dintre adolescentii Van Veen si Ada Veen, care sint veri primari (dar au acelasi tata, pe Demon Veen). Dragostea precoce, vijelioasa, incestuoasa se consuma la Palatul Ardis si in parcul acestuia, un fel de Eden de care cei doi adolescenti cu apetit sexual, imaginatie si inteligenta iesite din comun se indeparteaza treptat, pentru a se reuni, apoi, spre batrinete.

Asculta prezentarea

 

Carti prezentate in cadrul emisiunii Semnul de carte, in perioada 20 – 24 august. Emisiunea este difuzata in fiecare zi, de luni pina vineri, la Radio Iasi la orele 12.35 si 16.35.

Alte aparitii editoriale

EDITURA POLIROM

 

„Barbatul-cutie" de Kobo Abe

Traducere din limba japoneza de Angela Hondru

Colectia „Biblioteca Polirom"

Kobo Abe este autorul celebrului roman Femeia nisipurilor, a carui ecranizare a fost distinsa cu premiul pentru cel mai bun film strain la Festivalul de la Cannes in 1964).

Barbatul-cutie (1973) este povestea unui om care-si abandoneaza existenta obisnuita pentru a observa lumea din Tokyo printr-o cutie de carton pusa pe cap. Cartea analizeaza cu infinita cruzime problema identitatii in societatea contemporana, un roman ce te duce cu gindul la Samuel Beckett, dar care poarta amprenta inconfundabilului autor al Femeii nisipurilor. Renuntind la viata sa obisnuita, personajul fara nume al acestui roman rataceste pe strazile uriasei metropole nipone, privind viata printr-o ferestruica taiata in interiorul uriasei cutii de carton pe care o poarta pe cap.

Realitatea capata accente kafkiene: vor aparea, pe rind, un misterios ucigas ce incearca sa-l omoare pe barbatul-cutie, o asistenta medicala gata sa-i cedeze, dar si un medic nebun hotarit sa devina si el barbat-cutie.

"Barbatul-cutie este o contributie cutremuratoare la literatura excentrica… Amuzant, trist si autodistructiv, un thriller ontologic." (The New York Times)

 

 

„Inainte sa moara Brejnev" de Iulian Ciocan

Prefata de Andrei Bodiu

Colectia „Ego. Proza"

"Inainte sa moara Brejnev e un roman scurt si dens, care se citeste cu placere. Lumea este cea a Moldovei, parte a marii Uniuni Sovietice. O lume derizorie, traind de pe o zi pe alta, supravietuind clivajului enorm dintre discursul oficial si viata de zi cu zi. Ceea ce cauta autorul este sa descopere asa-zisa viata normala din epoca sovietica a Moldovei. Asa-zisa, pentru ca personajele se misca intr-un teritoriu minat de propaganda, de saracie lucie, de o lipsa totala de orizont. Ironia si umorul amar cu care ilustreaza sfirsitul de era mi-au amintit de enorma naturalete a lui Bulgakov, dar si de umorul stralucit al lui Harms." (Andrei Bodiu)

 

 

"Ssst! Generalul viseaza…" de Calin Ciobotari

Prefata de Doris Mironescu

Colectia „Ego. Proza"

"O parabola moderna despre totalitarism, contrariind treptat naratiunea realista de la inceputul cartii printr-o subtila deriva inspre fantastic. Un roman inteligent, rasfirindu-si pistele epice ca o mina norocoasa la un joc de carti. Cele trei fire narative – povestea Calaului, cea a Arhivarului din sistem si cea a Victimei – se tes in paralel, pina in momentul in care intilnirea lor nu mai poate fi evitata. Din fericire, aceasta coliziune are darul de a transforma trama intr-un desen din covor, o tesatura simbolica. Aerul de generalitate care invaluie povestile face ca din conturul acesta cetos sa se inalte o Istorie pina la urma exemplara." (Doris Mironescu)