Caută 
2 MIN
După ce a delapidat sistematic încasările firmei la care lucra, un ieşean a scăpat cu cazierul nepătat. Judecătorii au considerat că o condamnare cu amânare este suficientă ca pedeapsă. Dacă în următorii doi ani bărbatul nu va mai greşi, din punct de vedere legal nu va mai exista nimic să i se reproşeze.
Marian Popa a fost acuzat că, în perioada august-octombrie 2015, a delapidat 5.900 de lei din banii plătiţi de clienţii firmei de distribuţie la care lucra. El a falsificat 18 chitanţe, trecând pe exemplarele predate la casierie sume mai mici decât cele reale. El şi-a recunoscut fapta, motiv pentru care a fost judecat în procedură simplificată şi condamnat la 1 an de închisoare, cu amânarea executării pedepsei. Sentinţa a fost contestată de societate în faţa Curţii de Apel. Reprezentanţii SC Inter Uno SRL au solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre maximul legal pentru delapidare, respectiv 7 ani de închisoare, cu executarea în regim de detenţie. "Pentru ca pedeapsa să poată îndeplini funcţiile de constrângere şi de reeducare a condamnatului şi să realizeze scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, trebuie să corespundă gravitaţii infracţiunii şi nevoilor de îndreptare ale infractorului", au argumentat aceştia. În plus, societatea a cerut recunoaşterea unei pagube de 22.800 lei, nu doar de 5.900 lei cât reţinuseră procurorii. Diferenţa rezulta din sumele delapidate aferente unui chitanţier care nu fusese depus de Popa la firmă şi din alte chitanţe ce fuseseră înregistrate ulterior.
Argumentele aduse de firma la care lucrase Popa nu au fost însuşite de magistraţi. Aceştia au considerat că sentinţa iniţială fusese corectă pe latura penală, câtă vreme de la comiterea faptelor au trecut 7 ani în care fostul agent de vânzări nu comisese nicio altă infracţiune. "Observă Curtea că faptele săvârşite de către inculpat apar ca fiind un incident izolat în modul de conduită al acestuia, aspect care determină instanţa de apel să aprecieze că posibilităţile de îndreptare a inculpatului sunt realizabile fără aplicarea imediată faţă de acesta a unei pedepse", au precizat judecătorii. Sumele cerute în plus de firmă nu puteau fi luate în considerare, ele nefiind menţionate în rechizitoriu. Singurul rezultat obţinut de Inter Uno SRL în urma apelului a fost pierderea a încă 2.300 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
