Caută 
Aproximativ 13% din populația Iașiului și a Moldovei se confruntă cu Boala Cronică de Rinichi
6 MIN
„Dacă la nivelul României estimăm un procent de 10-13% pacienți afectați de Boală Cronică de Rinichi, raportul se păstrează și la populația Moldovei, respectiv a Iașiului, unde vom găsi același 13%. Este adevărat că în România există un așa-zis gradient Est-Vest, sau zone bogate – zone sărace. Este cunoscut faptul că BCR – atât în România cât și în Germania, Anglia sau SUA – reprezintă un marker clar pentru sărăcie și pentru lipsă de servicii medicale corespunzătoare. Și lucrul acesta se vede pentru că, din păcate, zona de Nord-Est a țării este vitregită de servicii de sănătate comparativ cu restul țării și nivelul social este mai redus în această zonă”, a declarat Prof. Dr. Adrian Covic, medic primar nefrolog, fost președinte al Societății Române de Nefrologie.
Boala Cronică de Rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind deseori asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral.
BCR afectează la nivel european 47 de milioane de oameni, în timp ce la nivel global cifrele se ridică la 840 de milioane de oameni.
Medicii din Iași prezenți la masa rotundă ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” au arătat că, deși numărul de persoane afectate este atât de mare, rata de diagnosticare a acestei afecțiuni este în continuare foarte mică, astfel că aproximativ 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.
Dr. Răzvan Miftode, medic primar medicină de familie, vice-președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a declarat: ,,Gradul de depistare a bolii cronice de rinichi este cu atât mai scăzut cu cât boala este într-un stadiu mai incipient. Un studiu american arată că în stadiile 1 și 2 gradul de nediagnosticare a bolii este de 96,6%.”
Stadiile incipiente ale BCR se succed fără ca pacientul să observe simptome, dar investigațiile uzuale (RACU – raportul albumină/ creatinină urinară și RFGe – rata estimată de filtrare glomerulară) efectuate pacienților la risc de a dezvolta boală cronică de rinichi ar putea diagnostica timpuriu boala și ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave.
,,Boala Cronică de Rinichi de obicei nu apare singură, apare în cadrul unui context căruia noi îi spunem cardio-reno-metabolic. Se asociază foarte frecvent cu diabetul zaharat și cu bolile cardiovasculare. Din păcate, foarte mulți pacienți cu BCR nu sunt diagnosticați. Partea gravă este că mulți sunt în stadiile avansate de boală cronică și nu au această boală diagnosticată”, arată Prof. Dr. Bogdan Mihai, medic primar diabetolog, vice-președinte al Societății Române de Diabet, Clinica de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Spitalul ”Sf. Spiridon”.
De exemplu, în stadiul 3 de BCR, cu o rată de filtrare glomerulară de sub 60 ml/minut, peste 85% dintre persoane nu știu că au boală renală. Aceste persoane au un risc foarte mare de a dezvolta evenimente cardiovasculare: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral.
„Progresia bolii renale este influențată de multipli factori – obezitate, dislipidemie, fumat. Poate cei mai importanți factori care duc la o progresie rapidă a bolii renale sunt diabetul zaharat, hipertensiunea și boala cardiovasculară. Ca urmare, la acești pacienți trebuie căutată boala renală, deci trebuie să facem screening. Pacienții cu diabet zaharat au un risc foarte mare de a face BCR și mai mult de jumătate din pacienții cu diabet au sau vor face în cursul evoluției Boală Cronică de Rinichi. Toate persoanele cu diabet zaharat trebuie, măcar o dată pe an, să facă un screening, să verifice măcar creatinina și raportul albumină-creatinină din urină. Doar depistarea precoce a BCR ar putea să încetinească evoluția ei”, explică Prof. Dr. Bogdan Mihai.
Conf. Dr. Cristian Stătescu, medic primar cardiolog, șeful Clinicii de Cardiologie medicală, Institutul de Boli CV ”Prof. George IM Georgescu”, a punctat legătura dintre BCR și riscul cardiovascular: ,,Acolo unde există un diagnostic clar de hipertensiune arterială, boala cronica de rinichi în stadiul 3 sau 4 predomină. Boala există însă și la pacienți cu TA normală. Cu atât mai mult în această situație, hipertensiunea arterială este una dintre bolile care trebuie diagnosticate precoce și tratate.
Există o conexiune clară cardio-renală, pentru că evenimentele cardio-vasculare, hipertensiunea arterială și insuficiența arterială cresc incidența bolii cronice de rinichi. Pe de altă parte, boala cronică de rinichi crește la rândul ei riscul de evenimente cardiovasculare. Uneori, hipertensiunea poate de fapt să fie o consecință a afectării renale, situație numită de noi hipertensiune arterială secundară”.
„În cazul BCR, mesajul meu este următorul: pacienții cu boli cardiovasculare cronice, cu hipertensiune arterială, cu diabet zaharat și pacienții care au alte afecțiuni în sfera renală trebuie să fie atenți la modul cum sunt urmăriți de către medicul de familie, să colaboreze cu acesta și să respecte întrutotul indicațiile medicului de familie. Medicul de familie îl va dirija către medicul specialist nefrolog ori de câte ori va considera că evoluția parametrilor renali este nefavorabilă, îl va dirija către investigații de laborator. Tot medicul de familie îl va sfătui în adoptarea unui stil de viață sănătos. Colaborarea între medicul de familie și pacient este esențială pentru depistarea precoce a acestei boli și pentru întârzierea evoluției în timp și a agravării acesteia. Eu sper că, și prin implicarea pacientului în monitorizarea stării personale de sănătate, putem ameliora anumiți indicatori de sănătate la nivel individual și colectiv. Există un proiect de testare gratuită a funcției renale, care se desfășoară în această perioadă și la care pot participa medicii de familie, nefrologii, diabetologii și cardiologii”, a mai spus Dr. Răzvan Miftode, medic primar medicină de familie, vice-președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.
„Boala Cronică de Rinichi este cea mai importantă problemă de afectare cronică în momentul de față în lume și probabil și în România, vorbim de un predictor de mortalitate extraordinar, vorbim însă de analize extrem de simple care pot fi făcute pentru depistarea bolii și vorbim despre o afecțiune care pune ștampila pe prezenta altor comorbidități – cardiovasculare, metabolice – care trebuie rezolvate într-o echipă multiplă, complexă, ce conține medic de familie, nefrolog, cardiolog”, conchide Prof. Dr. Adrian Covic.
–––––––––––––––––––
Evenimentul “Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură” reprezintă o serie de patru întâlniri online, în care specialiști nefrologi, diabetologi, cardiologi și de medicină de familie intră în dialog cu presa, pentru o corectă informare asupra BCR. Prima întâlnire a avut lor marți 23 noiembrie, având ca invitați medici specialiști din București. Urmează întâlniri cu aceeași temă – Boala Cronică de Rinichi, cu specialiști din Iasi, Cluj, Timișoara.
Mesele Rotunde Zoom sunt organizate de EvolutionMedia și susținute de AstraZeneca.
Pentru detalii, vă rugăm să contactați:
Andreea Olah, Account Manager Evolution Media
