Arhiduce austriac, nepot de rege, achitat la Iaşi. Era acuzat de „distrugere”, după ce conacul de la Poieni i-a fost furat bucată cu bucată

Principesa Ileana a României, fiica regelui Ferdinand, s-a căsătorit în 1931 cu arhiducele Anton de Austria, prinţ regal al Ungariei, Boemiei şi Toscanei. La acea dată, conacul din comuna Schitu Duca făcea parte din proprietatea personală a principesei. Căsătoria dintre cei doi s-a încheiat în 1954 printr-un divorţ. Principesa Ileana s-a călugărit în 1961 sub numele de maica Alexandra, reuşind să-şi mai viziteze o dată ţara natală, în 1990. Transformat în preventoriu TBC în perioada regimului comunist, conacul de la Poieni a fost retrocedat în 2008 către copiii principesei Ileana, Dominic von Habsburg-Lothringen, Maria Magdalena von Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer. Doar primul se mai află în viaţă.

Localnicii au furat cărămidă cu cărămidă

Retrocedat casei de Habsburg, conacul a rămas în fapt abandonat. Noii proprietari nu i-au asigurat nici măcar paza, localnicii începând să fure tot ce putea fi folosit. În 2010, Direcţia Judeţeană de Cultură remarcau starea gravă în care se afla clădirea, iar trei ani mai târziu, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Iniţial, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale, dar în urma contestaţiei DJC, cercetările au fost reluate. Dosarul a ajuns în instanţă abia în 2019, Dominic de Habsburg-Lothringen fiind acuzat de distrugere. La acea dată, din conac deja nu mai rămăsese nimic. În februarie 2022, Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând despăgubiri de 10 milioane lei pentru clădirea monument istoric lăsată pradă hoţilor.

În mai 2022, CCR a decis că în perioada 2018-2022 nu a fost aplicabil niciun motiv de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale. Această decizie a dus practic la înjumătăţirea termenului de prescripţie. Ca urmare, Judecătoria a decis anul trecut că termenul de prescripţie a răspunderii penale a lui Dominic de Habsburg se împlinise încă din 2020. Arhiducele a fost absolvit de orice vină, iar dosarul penal a fost închis. Instanţa a decis disjungerea cauzei civile, procesul pentru despăgubiri urmând să continue. Decizia CCR făcea referire doar la răspunderea penală, nu şi la cea civilă.

Ministerul Culturii s-a trezit cu 4 ani mai târziu

Cu toate acestea, decizia CCR a dus în cele din urmă la pierderea oricărei şanse de a se recupera măcar valoarea financiară a monumentului dispărut. Încă de la primul termen de judecată al cauzei civile, apărătorul lui Dominic de Habsburg a invocat prescripţia acţiunii civile. Conform legii, cererea de despăgubiri pentru producerea unui prejudiciu trebuie formulată în cel mult trei ani de la constatarea sa şi a celui răspunzător. În cazul conacului de la Poieni, a spus avocatul, termenul începea să curgă din februarie 2015, când fusese dispusă urmărirea penală. Or, Ministerul Culturii se constituise parte civilă abia în februarie 2022. În plus, termenul de prescripţie a acţiunii civile nu poate depăşi termenul de prescripţie a răspunderii penale. Or, acesta din urmă se împlinise în februarie 2020.

Primul argument nu a fost acceptat de magistraţii Judecătoriei. În schimb, ei au fost de acord că cererea de despăgubiri trebuie depusă până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale. În cazul distrugerii, termen general de prescripţie este de cinci ani, dacă în acest interval nu se efectuează niciun fel de cercetări în cauză. Dacă însă există o anchetă în desfăşurare, termenul de prescripţie se prelungeşte cu încă cinci ani, intervenind aşa-numita prescripţie specială. Urmărirea penală a lui Dominic de Habsburg începuse în 2015. Ministerul Culturii s-ar fi putut constitui parte civilă până în 2025. În februarie 2022, când Ministerul Culturii anunţase că pretinde 10 milioane lei ca despăgubiri, se afla în termenul legal. Decizia CCR din mai 2022 a anulat însă prescripţia specială, rămânând doar termenul general, de 5 ani, care se împlinise în 2020. Dintr-odată, o cerere depusă în termenul legal devenea tardivă.

Există posibilitatea apelului doar teoretic

Acesta a fost raţionamentul în baza căruia magistraţii Judecătoriei au decis că dreptul la acţiunea în răspundere civilă se prescrisese. Prin urmare, arhiduele Dominic de Habsburg nu mai putea fi obligat nici măcar la plata de despăgubiri. Acţiunea civilă a statului român, prin Ministerul Culturii, a fost respinsă ca prescrisă. Legal, există încă posibilitea apelului, sentinţa nefiind definitivă. 

Cititi si: Epopeea cu acuzaţii penale a unui arhiduce de Austria în pădurile de lângă Iaşi. O afacere de 220.000 de euro cu un conac furat bucată cu bucată