Astăzi începe Săptămâna Mare pentru ortodocşi. Iată semnificaţia fiecărei zile!

Creştinii ortodocşi intră începând de astăzi în Săptămâna Mare, cea a patimilor Mântuitorului Iisus Hristos. Dincolo de slujbele religioase şi postul, care devine mult mai aspru în zilele patimilor pentru credincioşii care pot respecta acest lucru, în tradiţia populară s-au împământenit o serie de tradiţii şi obiceiuri care ţin de gospodărie.

Astfel, în această săptămână se face curăţenie generală în gospodării, în tradiţia populară existând convingerea că locuinţele „te blestemă dacă le prind Paştile necurăţate“.

Totul se scoate de azi la aerisit

Astăzi, în prima zi a Săptămânii Mari, gospodinele trebuie să scoată totul la aerisit, să lipească pereţii şi să văruiască casele unde e cazul, iar mobilierul trebuie spălat şi reparat. De asemenea, doar de luni până miercuri inclusiv mai sunt permise muncile la câmp, după aceste zile bărbaţii având voie doar să muncească pe lângă casă, sau să îşi ajute soţiile la muncile gospodăriei.

Morţii, aşteptaţi acasă în noaptea de miercuri spre joi

Începând de joi, acti­vităţile creştinilor orto­docşi din gospodării sunt limitate. Aceştia se concentrează mai mult pe sărbătoarea de duminică şi se pregătesc trupeşte şi sufleteşte pentru aceasta. Astfel, până în Joia Mare, fiecare familie duce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite apoi de sufletul morţilor.

De asemenea, până în Joia Mare femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimariţei, care, în imaginarul popular, era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. În percepţia populară, Joimăriţa ardea părul fetelor leneşe sau degetele şi ardea cânepa găsită netoarsă.

De asemenea, aceasta pedepsea şi flăcăii care lasă gardurile nereparate sau nu aveau grijă de animale pe timpul iernii. Conform tradiţiilor populare, în dimineaţa de joi se deschid mormintele, iar sufletele morţilor se întorc la casele lor.

De aceea, gospodarii aprind focuri în curţi, în faţa casei sau în cimitire, dându-le astfel ocazia să se încălzească. Tot în Joia mare se prepară copturile pascale: pasca, cozonacii sau colacii. Vineri este interzisă coacerea, iar abia sâmbătă mai pot face acest lucru, această zi fiind dedicată atât preparării mâncărurilor pentru Paşti, precum friptura de miel sau drobul.

Totuşi, conform tradiţiei, pentru Paşti nu se pregătesc foarte multe bucate, oamenii satului concentrându-se mai mult pe „primenirea“ hainelor, conform zicalei „Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul“.

Astfel, fiecare gospodină ar trebui să aibă măcar o cămaşă nouă, iar bărbaţii o pălărie nouă. Sâmbătă seara, după terminarea treburilor, fiecare gospodină trebuie să îşi pregătească coşul pentru biserică, cu pască, cozonac, colaci şi ouă roşii, dar şi slănină, zahăr, făină, sare, usturoi şi busuioc, iar în anumite zone cu cânaţi şi un miel din aluat copt.