Caută 
1 MIN
Plictisită şi dezinteresată de media tradiţională, această generaţie se informează şi consumă ştiri aproape exclusiv din social media, o provocare pentru trusturile de presă care încearcă să producă conţinut relevant pentru platforme precum TikTok. O provocare şi pentru prietenii mei şi alţi părinţi de adolescenţi, care încearcă să-şi înţeleagă copiii şi lumea în care se dezvoltă aceştia.
Vorbeam zilele trecute cu un cuplu de prieteni care se apropie amândoi de 40 de ani şi au trei copii, cu vârste între 4 şi 13 ani. Discuţiile au ajuns şi la modul în care copiii şi adolescenţii folosesc telefonul şi social media, de unde se informează şi care sunt subiectele relevante pentru ei. Ne-am mărturisit unii altora uimirea şi chiar condescendenţa faţă de unele video-uri şi tendinţe de pe TikTok, care ne-au făcut să ocolim această platformă, dar şi limitele care vin cu această alegere.
Discuţiile despre faptul că Facebook (poreclită Boomerbook, de la generaţia celor născuţi între 1955-1964, cunoscuţi ca Boomers) devine o platformă ai cărei utilizatori au o medie de vârstă din ce în ce mai ridicată nu sunt noi. Dezvoltat ca o aplicaţie care ţintea în primul rând studenţii, Facebook şi-a pierdut atractivitatea pentru adolescenţi şi tineri. Conform unor studii făcute pe 10.000 de respondenţi, dacă 92% dintre adolescenţi erau pe Facebook în 2012, doar 27% au cont în 2021. Potrivit unor calcule interne, expuse de fosta angajată Frances Haugen, platforma a pierdut 13% din adolescenţi din 2019, cifra urmând să crească la 45% în următorii doi ani.
Din ce în ce mai dezinteresaţi de postările rudelor mai în vârstă, Generaţia Z, adică cei care au între 9 şi 24 de ani, numiţi şi Zoomers (fără nicio legătură cu aplicaţia pentru videoconferinţe), s-au refugiat pe Instagram şi, mai ales, TikTok. Poate părea irelevant pentru unii, dar faptul că o treime din populaţia globului aparţine acum Generaţiei Z, depăşindu-i ca număr pe Mileniali, sau Generaţia Y (cei care au între 25-40 de ani) nu poate fi trecut cu vederea de către corporaţii.
Într-o încercare de a stopa acest exod, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a achiziţionat de-a lungul timpului mai multe platforme concurente, ale căror funcţionalităţi le-a integrat succesiv. Pariul său pentru a rămâne relevant pentru generaţiile tinere s-a numit Instagram, cumpărat în 2012 pentru un miliard de dolari. Planul a funcţionat până în prezent (81% dintre aceeaşi adolescenţi intervievaţi au declarat că au folosit Instagram în ultima lună), în ciuda concurenţei dinspre Snapchat (77% au utilizat în ultima lună) sau TikTok (73% activi în ultima lună).
În topul preferinţelor realizat de Piper Sandler, Snapchat este aplicaţia favorită pentru 35% dintre adolescenţii americani (cu o vârstă medie de 15,8 ani), urmată de TikTok (30%) şi Instagram (22%). Facebook şi Twitter au întrunit fiecare doar 2% din totalul răspunsurilor exprimate, iar timpul mediu zilnic pe care adolescenţii îl petrec pe social media este de 4,2 ore. Utilizatorii de Snapchat verifică aplicaţia de 30 de ori în medie pe zi. Tot ca amănunt interesant, 87% dintre adolescenţii americani au deja un iPhone şi intenţionează să rămână fideli mărcii la următoarea achiziţie.
La nivel global, două treimi din populaţia de peste 13 ani este pe social media, cu o medie de 9 conturi pe persoană. La finalul lunii septembrie TikTok avea mai mult de 1 miliard de utilizatori activi în fiecare lună. Pe de altă parte, Instagram a trecut de 1 miliard de utilizatori activi lunar încă din 2018 şi are peste 500 de milioane de utilizatori care-şi verifică contul zilnic.
Pentru a contracara popularitatea clipurilor video distribuite pe TikTok, Instagram a introdus din luna iunie posibilitatea de a face reclamă pe Reels (echivalentul video al platformei). Iar în septembrie a anunţat cu emfază, printr-o campanie denumită Yours to Make, „un nou capitol în istoria brandului Instagram”. Anunţul a fost însoţit de un clip video care arăta modul în care diverşi artişti şi nume cunoscute din zona industriilor creative folosesc Instagramul pentru a se promova.
Dar Generaţia Z nu foloseşte social media doar pentru divertisment, decizii de cumpărare şi socializare. Plictisită şi dezinteresată de media tradiţională, această generaţie se informează şi consumă ştiri aproape exclusiv din social media, o provocare pentru trusturile de presă care încearcă să producă conţinut relevant pentru platforme precum TikTok. O provocare şi pentru prietenii mei şi alţi părinţi de adolescenţi, care încearcă să-şi înţeleagă copiii şi lumea în care se dezvoltă aceştia.
George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi
