Capriciile istoriei

luni, 02 ianuarie 2023, 02:50
4 MIN
 Capriciile istoriei

Istoria nu suportă nici dubla măsură, nici încropeala, nici falsul, şi nu-i suportă nici pe manipulatori. Dacă vom continua să mergem pe aceeaşi linie, falsificând adevărul şi punând dubla măsură drept principiul călăuzitor, avem toate şansele să ne prăbuşim şi noi.

Istoria este o doamnă destul de capricioasă, care oricând poate da toate planurile omenirii peste cap… – am reprodus cu aproximaţie – o frază spusă de Mihail Gorbaciov, cel care a schimbat la sfârşitul anilor 1980 cursul istoriei, ducând la prăbuşirea Cortinei de Fier şi la destrămarea Uniunii Sovietice.

E o constatare destul de amară, simţită pe propria sa piele.

Istoria te ridică şi tot istoria te coboară. Atunci când eşti pe val, trebuie să fii conştient că în curând vei fi sub val. Nici unul dintre marii lideri care au întors istoria pe dos nu a reuşit să scape de tăvălugul ei.

Gloria se plăteşte. Gândiţi-vă numai la soarta lui Napoleon sau la soarta altor mari cuceritori ai lumii. Gorbaciov nu s-a numărat printre ei. El nu a cucerit nimic şi nici nu a consolidat un imperiu, ci dimpotrivă a contribuit la prăbuşirea lui. Şi această prăbuşire a dus la construirea unei lumi noi. Desigur, această lume nouă ar fi trebuit să fie altfel decât e. Dar asta deja e o altă naraţiune.

Destrămarea Uniunii Sovietice era inevitabilă. Cu sau fără aportul lui Gorbaciov, URSS-ul s-ar fi prăbuşit oricum. Nimeni nu regretă Uniunea Sovietică. Regimul bolşevic a fost unul abominabil. Teroare, deportări în masă, foamete provocată din pricina căreia au murit zeci de milioane de oameni în tot spaţiul ex-sovietic, şi nu numai. Ei, bine asta nu se uită. Pentru ca să se şteargă din memoria colectivă aceste orori, trebuie să treacă nu zeci, ci sute de ani.

După căderea zidului Berlinului şi destrămarea URSS-ului, Rusia, în loc să se înarmeze şi să ameninţe din nou popoarele din vecinătatea sa, ar fi trebuit să vină cu un mesaj pacifist şi cu o ofertă, cu un plan de redresare a economiei fostelor republici ocupate… Cu un fel de plan Marshall pentru Est, dar şi pentru spaţiul CSI.

Desigur, Rusia a ieşit slăbită în urma prăbuşirii lagărului comunist şi nu dispunea de forţă financiară necesară pentru asta, dar dispunea şi dispune de resurse de materii prime uriaşe pe care le-ar fi putut pune la dispoziţie, în condiţii mai mult decât avantajoase, fără să exercite nici un fel de presiuni politice, ţărilor din fostele republici sovietice şi din fostul lagăr socialist. Poate că aşa s-ar fi uitat mai repede tot răul şi toate ororile înfăptuite de sovietici în perioada comunistă.

Nu s-a mers pe această cale, ci pe una deja bătătorită de istorie.

Rusia a pus carul înaintea boilor. Adică: în loc să-şi redreseze economia, s-a înarmat.

Genialul Plan Marshall iniţiat de guvernul Statelor Unite în anul 1947 având drept scop refacerea ţărilor Europei occidentale afectate de război, stoparea expansiunii comunismului şi asigurarea de aliaţi strategici pentru Statele Unite ale Americii pe continent, trebuia să aibă un recul în timp. Planul Marshall ar fi putut fi continuat de Rusia, după destrămarea URSS-ului, dar nu a fost să fie.

Planul Marshall a avut menirea să relanseze economiile ţărilor Europei occidentale, ţări care până în anii 1970 au cunoscut o dezvoltare fără precedent, Germania de Vest situându-se în fruntea clasamentului, fiind urmată de Italia şi Franţa.

Reculul se produce acum, odată cu începerea războiului din Ucraina şi decuplarea Germaniei, dar şi a altor ţări de la cordonul ombilical al resurselor de materii prime ieftine ale Federaţiei Ruse. Într-un fel, America trebuia să-şi ia revanşa.

Prosperitatea şi dezvoltarea de atunci au o corespondenţă biunivocă cu recesiunile şi crizele de azi. În economie, ca şi în politică totul are preţ. Datoria de atunci e decontată azi.

Trăim astăzi într-o lume liberă care a preluat însă mult din năravurile lumii trăite în perioada Cortinei de Fier. Ne apropiem de o limită. Căci istoria, chiar dacă e o doamnă capricioasă, după cum spunea regretatul Mihail Gorbaciov, nu suportă nici dubla măsură, nici încropeala, nici falsul, şi nu-i suportă nici pe manipulatori. Dacă vom continua să mergem pe aceeaşi linie, falsificând adevărul şi punând dubla măsură drept principiul călăuzitor, avem toate şansele să ne prăbuşim şi noi.

 

Nichita Danilov este scriitor şi publicist

 

Articolul face parte din seria „Oameni şi istorie – portrete din vremurile de acum”,
tema de meditaţie propusă de redacţie colaboratorilor de la pagina de Opinii, la sfârşitul anului 2022.

Comentarii