Cazul Bolobiţă – O nouă amânare a pronunţării, a şasea, în revoltătorul caz al blocului dintre case din centrul Iaşului

Ziua de 9 august este noul termen stabilit de instanţa Tribunalului Iaşi pentru pronunţarea verdictului într-un caz care însumează practic toate erorile posibile într-un proiect imobiliar. Iniţial, hotărârea trebuia să fie dată pe 18 mai, dar mai multe amânări variind între 7 şi 18 zile au dus acest verdict aşteptat de toată lumea până spre finalul verii.

CITESTE SI: Care imobil din cele „trei numere 17“ este monument? Joc politic, nu de logică

Epopeea blocului construit pe strada Nicolae Bălcescu nr. 17A, adresă devenită strada Octav Botez nr. 1A, datează de peste 4 ani. Cu patru ani în urmă abia începea procesul în care proprietarii unei case cu un singur nivel contestau faptul că locuinţa lor este pusă în umbră de clădirea cu patru niveluri care se ridica la cinci metri de geamurile lor.

Mai mult, actualul preşedinte al PNL Iaşi îi acuza atunci chiar lângă gardul şantierului pe primar, devenit între timp coleg de partid, dar şi pe investitorul în cauză că autorizaţia de construire a fost emisă peste un monument istoric. Vechea casă a aparţinut unui avocat, Petru Pogonat, devenit primar, apoi prefect al Iaşului şi apoi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor în perioada interbelică. Confiscată de statul român în anii ’50, clădirea s-a deteriorat continuu, iar urmaşii s-au judecat ani de zile pentru retrocedare. Ea figurează şi acum în Lista monumentelor istorice, deşi nu mai există.

CITESTE SI: Procesul casei demolate de pe strada Bălcescu face victime colaterale

În aşteptarea verdictului, familia care a contestat ridicarea blocului ca o tribună peste curtea ei a consimţit să renunţe şi la plângerea penală, care şi ea aştepta de aproape 4 ani soluţionarea la Parchet. Este vorba de semnarea în fals a acelei consultări pe care trebuie să o facă orice investitor imobiliar în rândul vecinilor.

Dat deja în folosinţă, blocul ridicat de Cristinel Bolobiţă a trecut peste mai multe prevederi legale, de la modificarea destinaţiei unor spaţii, precum parcarea deschisă prevăzută la demisol „mutată” în jurul blocului, până la intervenţii suplimentare – precum un zid de sprijin construit fără efectuarea cercetării arheologice. În replică, investitorul ne-a declarat că a respectat toate reglementările.