Numărul de cazuri creşte însă de la o zi la alta, şi mulţi angajatori îşi pun problema apariţiei inevitabile a unui caz în rândul angajaţilor.
„Au existat cazuri în care anumite firme au decis testarea angajaţilor, dar există şi foarte multe societăţi care preferă să nu facă acest lucru, tocmai pentru a nu-şi suspenda activitatea“, au declarat surse din cadrul Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
La jumătatea lunii mai, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii au emis un ordin comun care prevede o serie de măsuri pentru prevenirea contaminării şi asigurarea desfăşurării activităţii la locul de muncă. Primii care sunt vizaţi în ordin sunt angajatorii care până la apariţia vreunui caz în firmă trebuie înainte de toate să-şi instruiască salariaţii cu privire la riscul îmbolnăvirii, odată cu revenirea la locul de muncă după starea de urgenţă. Tot angajatorii pot stabili activităţile care pot fi continuate şi adaptate în condiţiile respectării măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.
Avem un infectat: ce facem? Dezinfectăm, izolăm contacţii, anunţăm DSP, facem propria anchetă
Ce te faci însă dacă un angajat sau coleg de muncă a fost diagnosticat cu infecţia cu SARS COV2, iar el a fost până a aflat la muncă? Angajaţii cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree etc.) şi/sau febră mai mare de 37,3 grade C şi/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru, vor fi imediat izolaţi de restul colegilor şi trimişi la domiciliu sau dirijaţi către spitale, în funcţie de starea persoanei. De regulă, în marea majoritate a cazurilor nu este necesară închiderea birourilor sau a clădirii, iar suspendarea activităţii este o decizie care poate fi luată de angajator sau impusă de DSP în urma anchetei epidemiologice. Există în schimb nişte reguli în cazul în care intervalul de timp în care angajatul confirmat cu infecţia cu SARS COV2 s-a aflat în incinta firmei mai puţin de şapte zile.
Să spunem, aşadar, că, astăzi, angajatul X care a venit săptămâna trecută la birou zi de zi a fost confirmat cu COVID 19. Imediat după confirmare, se închid toate încăperile în care acesta a petrecut timp îndelungat, respectiv peste 20 de minute. Înainte de încheierea programului, se va asigura aerisirea mecanică, adică deschiderea geamurilor. Operaţiunile de dezinfecţie se pot amâna 24 de ore pentru a evita infectarea personalului de la curăţenie. În schimb, dacă au trecut mai mult de şapte zile de când angajatul pozitiv s-a aflat în clădirea fimei, nu mai este necesară dezinfecţia totală, ci doar măsurile de curăţenie. Nu în ultimul rând, angajatorul are obligaţia de a informa persoanele cu care angajatul suspect/confirmat a venit în contact prelungit, respectiv mai mult de 20 de minute, la o distanţă mai mică de 1,5 m şi fără mască. Tot angajatorul va impune izolarea la domiciliu a contacţilor direcţi pentru 14 zile, cu monitorizarea de către aceste persoane a semnelor şi a simptomelor de infecţie respiratorie.
„De regulă, şi au existat cazuri, angajatorii impun efectuarea testelor PCR. Este o măsură bună de prevenire a răspândirii bolii mai ales că în general avem de-a face cu un număr mare de asimptomatici“, au mai declarat susrse din cadrul CJSU.
Un test PCR variază între 290 şi 400 de lei şi, de obicei, în aceste cazuri este plătit de angajator.
O anomalie în lege: dacă se prelungeşte izolarea, plăteşte angajatul pozitiv
Pe lângă măsurile de protecţie, există şi nişte reguli reglementate prin ordinul ministerial amintit şi care sunt impuse angajaţilor. Aceştia trebuie să înştiinţeze imediat angajatorul dacă prezintă, la începutul sau în timpul programului de lucru, simptome ale infectării cu virusul SARS CoV-2 (tuse, strănut, rinoree, dificultăţi respiratorii, febră, stare generală alterată). De asemenea, rămân acasă dacă, înaintea începerii programului de lucru, prezintă simptome ale infectării cu virusul SARS-CoV-2 şi au obligaţia de a-şi anunţa şeful cu privire la acest lucru.
Cei pozitivi sau suspecţi trebuie să contacteze imediat medicul de medicină a muncii responsabil al unităţii/medicul de familie sau, în cazul în care starea acestuia este gravă, serviciul unic de urgenţă 112. Dacă se ia măsura de izolare la domiciliu, atunci, angajatul va intra în concediu medical, în baza adeverinţei eliberate de medicul de familie după această perioadă. Dacă angajatul pozitiv a fost în carantină instituţionalizată, revenirea la serviciu se va face cu adeverinţa pentru concediu medical, eliberată în baza avizului epidemiologic emis de către DSP, la încheierea perioadei de carantină.
În ultima perioadă, dată fiind modificarea legislaţiei privid formele asiptomatice şi uşoare de boală, mulţi dintre cei depistaţi pozitiv şi reconfirmaţi după cele 14 zile se văd în situaţia de a mai sta acasă până la negativarea testului, dar pe banii lor, nu şi ai angajatorului.
„Este o situaţie controversată. Sunt mulţi pacienţi care după cele 14 zile de spitalizare sau izolare sau carantinare sunt tot pozitivi. Şi asta indeiferent de forma bolii, asimptomatică, uşoară, medie, severă. În acest caz, teoretic, prelungirea spitalizării sau izolării financiar este suportată de către angajatul pozitiv“, au mai declarat aceleaşi surse din cadrul CJSU.