Caută 
5 MIN
Mii de ieşeni din zece comune fac naveta pentru a fi consultaţi. În cinci comune nu există medici. În alte comune mari este câte un medic la 4.000 de persoane. „În mediul rural trăieşte multă lume neasigurată, şi atunci la o listă de 2.000-3.000 de persoane s-ar putea de fapt să ai o listă care să aducă venituri sub 2.000 de lei pe lună“, explică Mihaela Năstase, secretar general al Asociaţiei Medicilor de Familie Iaşi, una din cauzele pentru care nu se ocupă posturile din mediul rural.
În plină pandemie, locuitorii din 10 comune din judeţul Iaşi sunt obligaţi să facă naveta pentru a merge la medicul de familie. Este cazul celor din Heleşteni, Răchiteni, Tătăruşi, Ion Neculce, Sireţel, Lungani, Ipatele, Costeşti, Cucuteni, Şcheia.
În cinci dintre aceste comune nu există în acest moment medic de familie: Răchiteni, Ion Neculce, Costeşti, Şcheia şi Cucuteni. În celelalte cinci comune există un medic la aproximativ 4.000 de persoane, ceea ce depăşeşte platonul impus de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate.
De asemenea, locuitorii din alte 10 comune pot oricând rămâne fără medic de familie pentru că, cei care deţin postul sunt pensionari şi îşi prelungesc activitatea doar la cererea lor, aprobată, desigur, de autorităţi.
În urmă cu un an, tot cinci comune din judeţ nu aveau cabinet de medicină primară. Printre cele cinci, se află şi Costeşti, unde situaţia nu s-a schimbat nici acum. Ultima dată când locuitorii de aici au văzut un medic de familie la ei în comună a fost acum opt ani când, cel care avea grijă de sănătatea a 1.700 de suflete a găsit un post mai bun la oraş şi a plecat. De atunci, niciun absolvent cu specializarea medicină primară nu a mai călcat pe uliţele Costeştiului, şi tot de atunci, pentru a-şi trata bolile, localnicii fac naveta 10 kilometri la Târgu Frumos. Costeştiul nu are medic de familie, şi totuşi are dispensar a cărui valoare se ridică la 850.000 de lei şi care ar putea găzdui nu unul, ci trei cabinete de medicină primară. Dar niciun interesat. La fel ca cei din Costeşti, şi locuitorii din Ion Neculce fac naveta la Paşcani din cauza absenţei medicului de familie în comună care persistă de cinci ani.
Şeful CJAS: „pentru anii care vin, problema se va acutiza“
Pe 30 iulie, Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate a încheiat sesiunea de contractare pentru anul 2021. Mai târziu, pentru că mai târziu a fost parafat şi noul program cadru. Bilanţul după contractare însă nu sună deloc roz pentru medicina primară.
„Conform hotărârii luate de comisia mixtă formată din membri ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi cei de la Colegiul Medicilor, am stabilit ca în anumite localităţi, respectiv Heleşteni, Răchiteni, Tătăruşi, Ion Neculce, Sireţel, Lungani şi Ipatele să înfiinţăm posturi de medicină primară având în vedere deficitul înregistrat în aceste localităţi. În alte 10 localităţi, am reuşit să acoperim acest deficit prin prelungirea activităţii medicilor după împlinirea vârstei de 67 de ani. În acest fel, am acoperit zone destul de importante cum ar fi Belceşti, Lespezi, Mirceşti, Ruginoasa. Însă, pentru anii care vin, problema se va acutiza, numărul de absolvenţi ai specialităţii de medicină primară este din ce în ce mai mic, iar un număr mare de medici de familie care lucrează în sistemul de asigurări în momentul de faţă ating vârsta de pensionare. Există posibilitatea de a lucra în continuare, dar numai la solicitarea dumnealor, cu avizul comisiei la nivel de judeţ“, a declarat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.
De ce fug medicii de cabinetele din mediul rural
Deficitul de medici de familie este cunoscut şi la Colegiul Medicilor, condus de altfel de un specialist în medicină primară care spune şi acum că nu ar renunţa la specializare pentru nimic.
„În perioada 2016-2021, numărul de medici de familie a scăzut cu aproape 9%, ceea ce înseamnă cu 50 de medici mai puţin. Evident că toate aceste 50 de cabinete de medici de familie sunt în mediu rural, şi nu în mediul urban. Există comune foarte mici, cum este Costeşti, şi care se află lângă Târgu Frumos. Numărul de locuitori este mic, de aceea nici nu există medic de familie pentru că acesta nu poate trăi nici măcar minimal la număr de pacienţi înscrişi“, explică Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor. Dat fiind populaţia îmbătrânită care trăieşte la sate şi numărul mare al persoanelor care nu sunt asigurate, venitul unui medic de familie în astfel de zone este sub venitul mediu pe economie.
„Medicina de familie în general nu este atractivă pentru că sistemul, din păcate, ne-a lăsat, având probleme pe celelalte paliere ale asistenţei medicale. Sunt comune care oferă spaţii pentru cabinete şi puţine care dau locuinţe de serviciu, fapt care ar putea reprezenta un avantaj. Dar este puţin probabil să fie foarte tentaţi absolvenţii de medicină pentru această specializare. În mediul rural trăieşte multă lume neasigurată şi atunci la o listă de 2.000-3.000 de persoane s-ar putea de fapt să ai o listă care să aducă venituri sub 2.000 de lei pe lună, mai de grabă 1.500 de lei pe lună, ceea ce este infim. Populaţia este îmbătrânită, iar populaţia tânără este plecată. Posibilităţile de a pratica în condiţii optime meseria sunt limitate, şi aici mă refer la accesul la laboratoare, la farmacii, acces la medicina de specialitate din ambulatoriu. Este foarte greu. Sistemul de programări nu este coerent încă. Toată lumea trebuie să înţeleagă că, dacă nu este o situaţie de urgenţă, este necesară o programare, dar această programare se face cumva nesistematizat la noi. În celelalte ţări aştepţi, dar ştii cât aştepţi, de ce aştepţi şi cum aştepţi. În plus, sunt foarte mulţi medici care iau rezidenţiatul şi nu doresc să facă medicină de familie sau dacă totuşi urmează această specializare, după unu-doi ani renunţă şi dau din nou rezidenţiatul şi aleg o altfel de specializare care implică doar parte pratică şi nu administrativă, parte inclusă în medicina de familie“, a subliniat medicul de familie Mihaela Năstase, secretar general al Asociaţiei Medicilor de Familie Iaşi.
În 2019, înainte de pandemie, mai mult de jumătate din comunele din judeţ aveau un deficit de medici, conform unor date centralizate de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF). Aceste date aratau o situaţie îngrijorătoare şi la nivelul întregii ţări. 328 de localităţi nu aveau medic de familie, reprezentând 2,52% din populaţia României, deficitul real aşa cum a fost calculat de reprezentanţii FNPMF, fiind de 2.187 de medici de familie.
