În urma unei analize a situației, dr. Raluca Modoranu spune că sunt foarte mulți factori care trebuie luați în calcul, care vor trebui analizați și de comisiile medico-legale ce vor fi constituite în urma anchetei penale. Aceasta spune că trebuie evaluat discernământul fetei din zilele respective, care presupune o analiză detaliată a funcționării cognitive și comportamentele, iar aici se ține cont și de contextul în care s-au desfășurat întâmplările. Consideraţiile pe care le prezentăm mai jos sunt menite doar pentru a creiona un profil general, de principiu, şi nu se referă la circumstanţele particulare ale cazului prezentat în articol.

Contextul și relația anterioară contează foarte mult

De principiu, tulburarea de personalitate de tip Borderline nu face o persoană mai vulnerabilă, explică dr. Raluca Modoranu, în sensul de a putea fi abuzată sau păcălită cu mai mare ușurință.

„Acești pacienți nu prea se încadrează în rândul persoanelor vulnerabile. Au tendința de a manipula lucrurile din cauza acestei instabilități, a acestei tulburări de comportament. Fac unele lucruri demonstrativ, au comportamente auto-distructive. Să nu înțelegem că vorbim de manipulare deliberată, nu este ca la carte, manipularea aceasta este un răspuns la stres și la anxietate într-o anumită situație. Și atunci, aceste comportamente manipulativ-deliberate au loc în contextul unei anxietăți foarte mari, a unui stres extern, sunt mai degrabă încercări disperate de a face față fricii de abandon și de respingere decât acte de manipulare intenționată”, a declarat dr. Raluca Modoranu.

Cei din jurul unor astfel de persoane, care suferă de tulburare de personalitate tip Borderline, ar trebui să dea dovadă de înțelegere și de compasiune, explică dr. Raluca Modoranu. Doar că, spune specialistul, dacă oamenii nu sunt obișnuiți și nu știu ce presupune o astfel de afecțiune, va fi greu să își dea seama că o persoană are o problemă.

„În momentul în care pacienta face o plângere sau aduce la cunoștință niște lucruri, precum o tentativă de viol, care nu este cea mai soft dintre acuzații, ca să spunem așa, trebuie luate în considerare toate detaliile. Tot ce înseamnă situația respectivă, cum s-au cunoscut, care a fost relația lor de până atunci, fiind majoră, dacă și-a dat sau nu consimțământul, cât timp a trecut din momentul în care s-ar fi petrecut faptele și până la depunerea plângerii și ce s-a întâmplat între cei doi în răstimpul acesta”, a mai precizat psihiatrul.

Care sunt simptomele acestei afecțiuni și cum se comportă pacienții?

Aceasta a menționat că înainte de a putea să analizăm orice situație, trebuie înțeles cum sunt afectate persoanele care suferă de tulburare de comportament de tip Borderline. Este o tulburare de comportament „la limită cu normalitatea”, explică dr. Modoranu, dar care este încadrată ca fiind o instabilitate emoțională.

„După cum îi spune și numele, înseamnă instabilitate emoțională, adică pacientul își schimbă starea de spirit brusc și foarte intens, oscilează între diferite stări. Apoi, relațiile interpersonale sunt instabile și intense, ceea ce înseamnă că poate și idealiza, dar și devaloriza persoanele din jurul lor. Există o frică de abandon, iar pacienții fac eforturi disperate de a evita un abandon real sau imaginar, cât și un comportament impulsiv, care poate include abuz de substanțe, tulburări de sexualitate, conducere imprudentă, cheltuieli excesive, abuz de alcool etc. Se poate ajunge și la comportament suicidar, dar și la auto-vătămare, pacienții provocându-și tăieturi la membrele superioare, femeile inclusiv pe abdomen sau la nivelul coapselor”, a precizat dr. Raluca Modoranu.

Pacienții pot avea un comportament demonstrativ de auto-vătămare, provocându-și durerea prin tăieturi, sau pot avea gânduri suicidare care merg până la tentative, explică specialistul. Dr. Modoranu spune că, de regulă, în urgențe ajung pacienții cu tulburări comportamentale de tip Borderline care au avut episoade de depresie severă, cu ideații și tentative suicidare sau tulburări psihotice, care combină medicamentele cu alcoolul.

„Ca simptome se mai remarcă și dificultăți în controlul furiei, pot apărea manifestări explozive, inclusiv ale furiei, pot degenera în agresivități verbale sau fizice. Sunt și simptome psihotice, interpretative, poate apărea suspiciozitatea, disocierea. Dar acestea sunt tranzitorii și se asociază cu o tulburare psihotică, dacă vorbim și de consum de substanțe. Mulți astfel de pacienți descriu un sentiment de gol interior”, a mai precizat dr. Raluca Modoranu.

Medicamentația primită de tânără – tratamentul standard pentru Borderline

În ceea ce privește medicația pe care o lua tânăra, i-am prezentat diagnosticul și tratamentul pe care l-a menționat chiar presupusa victimă în plângerea adresată poliției. Dr. Modoranu a spus că este un tratament de bază pentru astfel de pacienți, nu era exagerat, și a admis că unul dintre medicamente are efect sedativ și de aceea se recomandă a fi luat seara, înainte de culcare, pentru a ajuta la somn și la odihnă.

De principiu, medicamentația este dată pentru stabilizarea dispoziției pacienților, dar recomandarea fermă este pentru dublarea medicamentelor cu vizite la psihoterapeut.

„Personalitatea tuturor se formează la nivel de adult tânăr, 24-25 de ani, atunci când cu toții dezvoltăm o personalitate normală sau patologică. Boderline este la limită cu normalitatea, se formează în urma traumelor trăite și nerezolvate până la încheierea formării personalității. Este un diagnostic cronic, personalitatea odată formată așa o avem toată viața, dar în funcție de complianța pacientului, de efectul tratamentului și al psihoterapiei în evoluția sa, se poate aduce o îmbunătățire la calitatea vieții, simptomele se pot atenua dacă persoana învață să gestioneze mai bine dificultățile din sfera emoțională”, a punctat dr. Raluca Modoranu.

În cazul prezentat de publicația noastră, specialistul a spus că trebuie ținut cont de mai multe aspecte, între care și: simptomatologia presupusei victime, cât de avansată era în boală, dacă își respecta tratamentul medicamentos, dacă urma tratament psihologic în paralel. Toți acești factori sunt determinanți în deciziile în care le iau astfel de persoane, spune medicul, și în abilitatea lor de a recunoaște și de a reacționa în situații de risc.