Cum scapă Iașul de câinii fără stăpân? Cine va alerga prin Zona Metropolitană să prindă animalele?

„Trebuie să găsim mai multe resurse”, le-a spus președintele Costel Alexe consilierilor județeni reuniți în ședința ordinară a lunii februarie, referindu-se la campania de prindere și sterilizare a câinilor fără stăpân care va începe în martie. El a spus că Direcția Sanitar-Veterinară i-a prezentat „o situație cu aproximativ o sută de mii de câini cu stăpân din județul nostru. Din păcate, dincolo de această statistică – câți sunt microcipați, câți sunt sterilizați, câți sunt vaccinați antirabic –, nicio instituiție nu ne poate spune câți câini fără stăpân sunt în județul nostru”, a spus șeful CJ. Costel Alexe a adăugat că va găsi o soluție financiară astfel încât, în funcție de mărimea comunelor din jurul municipiului Iași, „să venim în sprijinul comunităților dincolo de parteneriatul pe care îl avem cu Asociația Zona Metropolitană Iași în privința campaniei de sterilizare”.

Cititi si: Zona Metropolitană e plină de câini comunitari, padocurile lipsesc, iar în municipiu e „problemă politică”. Ce soluţii caută edilii?

Intervenția președintelui CJ a fost făcută pe marginea proiectului de hotărâre prin care se ratifică acordul de parteneriat cu Asociația ZMI în care Consiliul Județean alocă 150 de mii de lei pentru susținerea acestei campanii, prelungită la propunerea celor de la USR până la sfârșitul anului. „Campania va avea loc în toate comunele din zona metropolitană Iaşi, şi anume: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Costuleni, Dobrovăţ, Golăiești, Grajduri, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoşeşti, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Românești, Scânteia, Schitu Duca, Tomeşti, Tigănaşi, Tuţora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria şi Voineşti”, precizează proiectul de hotărâre votat în unanimitate.

Socoteala de la Consiliul Județean diferă de cea din Consiliul Local

Calculele aleșilor județului estimează că aproximativ 1000 de patrupede vor fi capturate și sterilizate. Pe de altă parte, un alt proiect de hotărâre, de data asta de pe masa consilierilor locali, urmează să stabilească în ședința CL de luni, 27 februarie, noile tarife pentru activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân în municipiul Iași. Tarifele sunt valabile pentru societatea Salubris, dar ele pot fi luate pentru comparație de alte firme care s-ar ocupa de această activitate – firme care, așa cum ne-au declarat primari din comunele suburbane Iașului, sunt foarte rare.

Cititi si: O femeie de 67 de ani, pusă la pământ de câini: a ajuns la spital cu mușcături și fractură de coloană vertebrală

Astfel, numai imobilizarea și prinderea unui câine va costa de la 1 martie 86,56 de lei, iar, dacă sunt folosite tranchilizante, costul ajunge la 118,91 de lei. Sterilizarea și deparazitarea diferă: 162,05 lei pentru un câine mascul, respectiv 202,88 pentru o femelă. Microciparea costă și ea 21,54 lei. Pentru Iași, centralizatorul tarifelor conține și alocările pentru padoc, de la transport, hrană și vaccinare până la tratament și eutanasiere.

Prin urmare, estimarea consilierilor județeni că cu cei 150 de mii de lei vor fi prinși și sterilizați 1000 de câini fără stăpân pare depășită cu mult.

Cine va alerga prin Zona Metropolitană să prindă câini?

Pe de altă parte, de mai bine de un an niciun contract de delegare a activității de gestionare a câinilor fără stăpân nu a fost încheiat. Motivul este același, indiferent ce unitate administrativ-teritorială lansează procedura de licitație. Comune precum Holboca, Grajduri și Deleni caută de mai multă vreme cui să atribuie serviciul local de ecarisaj. La fel și Podu Iloaiei, iar Hârlăul încearcă acum pentru a șaptea oară să găsească un ofertant. Situația este valabilă la nivelul întregii țări.

Cititi si: Incident grav la Iaşi: Bărbat muşcat de patru maidanezi, inclusiv de faţă

Puține comune își permit să aibă propriul serviciu de ecarisaj. De regulă, doar comunități mari precum Ciurea și Miroslava au puterea financiară să suporte asemenea cheltuieli. Însă padocurile din Tomești (Iași) și Miroslava sunt deja pline, iar cele câteva private (puține la număr și cu o capacitate mică) nu se încumetă la campanii de anvergură. Astfel, soluția celor de la ZMI rămâne construirea unui nou padoc. Mai rămâne de văzut cu ce bani. 

Cititi si: CAZ REVOLTĂTOR – Nenorocită de câini maidanezi, batjocorită de Salubris şi Primărie

Publicitate și alte recomandări video