Cum stau podurile din Iași, luate unul câte unul: Pasajul Alexandru cel Bun e cel mai erodat

Căile de acces peste râul care străbate orașul au fost modernizate odată cu refacerea căilor de rulare pentru tramvaie. Podul din Tudor Vladimirescu a avut cele mai consistente intervenții în acest sens. Pe de altă parte, Podul de Piatră – cel nou – este cel mai greu încercat dintre toate, pentru că are de suportat atât traficul tramvaielor, cât și traficul greu în lipsa unei centuri ocolitoare.

Alături de acest din urmă pod se află unul vechi de peste 200 de ani, care dă denumirea întregii zone. Deși monument istoric, podul este practic abandonat: bucăți mari din parapete, dar mai ales din jurul pilelor (picioarelor) acestuia s-au desprins și zac pe mal sau în albia Bahluiului.

Podu-Roș este cel mai mare dintre ele, fiind de fapt alcătuit din trei segmente. Cimentul care protejează un picior al podului a căzut pe o suprafață destul de mare, iar în celălalt capăt pot fi văzute niște profile metalice ruginite care atârnă de planșeu până în albia regularizată cu zece aniu în urmă. O bară mâncată de rugină poate fi văzută și sub Podul Cantemir, al doilea cel mai nou (tocmai a împlinit 25 de ani) și al doilea ca lățime dintre cele peste Bahlui. Este cel mai puțin folosit pod în raport cu mărimea lui, dat fiind că un consilier local de la PSD s-a îngrijit ca între această cale de acces cu șase benzi și trotuare generoase și strada Palat să fi construite niște blocuri.

Pasajul Bucium trebuie să intre în reparaţii capitale

În Iași au fost construite și patru pasaje superioare mari, înainte de 1989. Cele edificate după 1990 au cel mult trei benzi, unul dintre ele – singurul proprietate privată, cel de la ERA – având nevoie de reparații capitale la puțin timp după darea lui în folosință.

Cel mai vechi este Pasajul Bucium. Deschis circulației în 1960, pasajul lung de 450 de metri a fost lărgit de la două la patru benzi în anii ’80. Acum se pune din nou problema unor reparații capitale și redesenarea platformei cu cinci benzi (înguste de 3 m, în loc de 3,5 m, cum prevăd normativele pentru drumuri și străzi intens circulate), piste de biciclete și un singur trotuar. Valoarea investiției a fost estimată la 38 de milioane de lei, iar Primăria Iași așteaptă acum acești bani de la Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” înainte să lanseze o licitație pentru atribuirea contractului de lucrări. Odată deschis, șantierul ar trebui să nu dureze mai mult de 18 luni.

 Alexandru cel Bun – necesită bani mulţi

Pasajul Alexandru cel Bun (535 m lungime), mai lat, pentru că include și linii de tramvai, și mai tânăr cu două decenii decât cel care unește bd. Socola cu șos. Bucium, necesită mult mai mulți bani pentru consolidare și modernizare. Deși „s-a umblat” la platformă odată cu schiumbarea căii de rulare a tramvaielor, structura de rezistență a pasajului nu a fost atinsă. Dedesubt, atât pe picioare, cât și pe planșeu sunt vizibile armăturile, dar și numeroase crăpături.

Proiectul de restaurare a fost făcut de Pod-Proiect, aceeași firmă care s-a ocupat de Pasajul Bucium, dar și de proiectul pentru podul prăbușit la Neamț. Trebuie precizat că la Neamț a fost aplicată o soluție diferită de cea propusă de experții Pod-Proiect, firmă care are în portofoliu mai multe expertize de acest fel.

Poitiers este în regulă

Pasajul Poitiers, construit în 1978 imediat înaintea AcB, nu este menționat nicăieri că ar avea nevoie de consolidare. Traficul este redus comparativ cu alte pasaje superioare, iar uzura este diminuată de faptul că nu există niciun traseu de tramvaie, deși mașinile grele au acces pe aici. Pasajul a făcut parte doar teoretic din Varianta ocolitoare Iași Sud, până când acest proiect a fost abandonat fără să fie propusă o alternativă. O licitație lansată de Primăria Iași pentru realizarea proiectului de modernizare a bulevardului, anulată luna trecută, nu face nicio mențiune în mod expres la pasaj, ci doar la refacerea carosabilului – și asta însă în termeni vagi.

Pasajul Nicolina toicmai ce a fost reabilitat

Cel mai nou dintre pasajele vechi ale orașului, Pasajul Nicolina, a fost dat în folosință în 1983. Podul a fost modernizat cu 10 ani în urmă, când a fost înlocuită calea de rulare a tramvaielor. Înainte de lucrări, pasajul arăta cum se vede acum cel care leagă Podul de Piatră de cartierele Alexandru cel Bun și Dacia: cu armăturile în aer.

În județul vecin este o veritabilă stare de alertă în privința podurilor. Cel mai afectat de uzură este podul de la Girov (DN 15 D), unde restricțiile de tonaj au fost coborâte la 7,5 t, iar viteza maiximă admisă, la 30 km/h. Pe cele de la Tupilați (DJ 208G) și Pângărați (DN 15) mașinile de 40 t pot să circule alternativ pe axul drumului, cu semaforizare, și sub 30 t în ambele sensuri, restricții aplicabile din 15 iulie trecut doar pe timpul zilei.

Despre podul de la Girov, directorul Regionalei de drumuri naționale Iași, Ovidiu Laicu, ne-a spus că este lansată deja licitația pentru atribuirea contractului de lucrări. Amintim că, anul trecut, un alt pod din raza DRDP Iași a fost consolidat. Este vorba de cel peste Siret, pe DN 28.

Cititi si: Podul de Piatră încă nu s-a dărâmat, dar e în mare pericol. Îi știți istoria?

Cititi si: Pasajul Socola, lărgit la 5 benzi: se pregăteşte licitaţia