Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Doi eremiţi (II)

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii).

Ar trebui să stabilim deocamdată, împreună, ce este transcendentalismul şi ce şi-a dorit Thoreau prin curajosul lui experiment de lângă lacul Walden. Aş constata, înainte de orice, că instrumentul analitic prin excelenţă al transcendentalismului este explicaţia revelatoare. De aceea, discursul transcendentaliştilor se organizează adesea după rigorile disciplinelor exacte, ieşind din zona inefabilului artistic. Literatura scriitorilor aflaţi sub maieutica emersoniană se suprapune, în bună măsură, cu filosofia, spijinindu-se pe stricteţea textualităţii aride, cu mesaj fix, imuabil. Orice derogare de la acest principiu ar pune în pericol specificitatea curentului - orientat către elucidarea misterului ontologic şi nu către adâncirea lui. Ambiguitatea experimentului transcendentalist poate fi, cel mult, una de construcţie, dar nu va fi niciodată una de proiect. Faptul derivă din intenţia preliminară a intelectualilor strânşi în jurul lui Emerson, care a fost mereu foarte precisă: realizarea unei fenomenologii universale a situării individului în timp şi spaţiu. Prin urmare, viziunea lor rămâne una plană, unde cauzalităţile se leagă după modelul „desenului din covor”, imaginea proiectului fiind vizibilă din avion, asemenea unui contur simbolic precolumbian. Liderul mişcării a dat tonul, copleşitor, acestui pattern de gândire.

Eseul său Nature/ Natura demonstrează prioritatea explicaţiei ştiinţifice în interiorul transcendentalismului, precum şi o preferinţă pentru disciplinele stricte. Chiar definiţia esenţială a incursiunii cognitive transcendentale se bazează pe o ecuaţie simplă: „Filosofic vorbind, universul se compune din Natură şi Suflet”. Dacă Natura implică tot ceea ce este creat atemporal şi extrapersonal, iar sufletul indică eul (sinele) şi ceea ce se creează prin el ori de către el - în speţă Societatea propriu-zisă -, înseamnă că Universul constă din Natură şi Societate, adică din „extrapersonal” şi „personal”. Dichotomiile de mai sus indică, de fapt, premisa exerciţiului transcendentalist. Revenirea la arhetip, refacerea unităţii primare sunt aspiraţiile ideologiei care, în plan material, acoperă o mişcare de întoarcere la esenţe, de asumare a Naturii şi a „dezgolirii” de Sine (Societate). Cu alte cuvinte, transcendentalismul sugerează disiparea personalului şi integrarea în impersonal. Astfel, dacă Univers â Natură + Societate şi Transcendentalism â Impersonal + Personal atunci (datorită condiţiilor de mai sus), Transcendentalism â Univers, i.e. accesul la cunoaşterea totală. Fără îndoială că această „egalitate” nu este străină de panteismul transcendentalist. Mişcarea cognitivă trebuie să tindă spre absolut, asumându-şi universalul şi implicaţiile sale metafizice. Totuşi, în termeni simpli, ideologia focalizează necesitatea scoaterii individului din mecanismul alienării şi despiritualizării, pe care şi l-a creat singur, izolându-se de Natură (Non-Eu) şi ajungând să depindă de artificialitatea Societăţii (Sine). Ieşirea persoanei din limitarea socio-economică şi intrarea în impersonalitate ilustrează scopul imediat al transcendentalismului. Condiţia restabilirii comunicării între Eu şi Non-Eu se leagă de posibilitatea celui dintâi de a se vedea proiectat în infinitatea celui din urmă şi, implicit, de a accepta unitatea şi perfecţiunea Naturii.

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii). În buna tradiţie romantică europeană, gruparea emersoniană consideră statutul şi societatea instrumente ale alienării şi dezumanizării, transcendentalismul devenind deci o depăşire a limitărilor induse de către acestea. Fiinţa primară pare anihilată în interiorul relaţiilor sociale şi economice stabilite de sistem. Ironic, la întrunirile grupului, transcendentaliştii idealizau individul rudimentar, netrecut prin modificările alienante ale civilizaţiei. Emerson susţinea că „sălbaticii” şi „copii” sunt entităţi „transcendentale”, întrucât spiritualitatea lor „prototipică” nu a avut cum şi când să fie pervertită de către societatea modernă. Omul primar, esenţializat reprezintă fiinţa autentică, pentru care transcenderea devine doar o problemă de atitudine. Ca şi Thoreau mai târziu, Emerson crede că ipostaza socială a persoanei duce la crearea unei supra-conştiinţe ale cărei legi corup adevărul primordial. Suntem obligaţi să sesizăm, în poetica transcendentalistă, refuzul fenomenologic manifest al civilizaţiei care - în acel moment istoric - începea deja să înflorească, determinând alienarea spirituală, în America. (Va urma)

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri