Final de campanie

Suntem la sfârşitul unei campanii electorale cenuşii, care a atins culmi ale plictiselii la pretinsele „confruntări” de la televiziunea publică: vorbărie sterilă, clişee uzate, lipsă de spontaneitate, replici obraznice în loc de argumente. Peste toate, senzaţia dezolantă că jocurile sunt deja făcute.

Ceea ce se întâmplă la Bucureşti dă, cred, cel mai bine seama de situaţia generală. Primăria Capitalei, atât de importantă şi cu o mare încărcătură simbolică, va reveni după toate aparenţele Gabrielei Firea, cea care, după penibilele afirmaţii şi minciuni din timpul campaniei prezidenţiale din 2014, ar fi trebuit, în mod normal, să fie trimisă să stea pe tuşă. După Sorin Oprescu, un primar care printr-un comportament golănesc voia să dea impresia că e „de-ai noştri, din popor”, Bucureştiul se pricopseşte cu un personaj în egală măsură vulgar şi grotesc. Din câte îmi dau seama, Gabriela Firea nici nu s-a mai ostenit să se implice cu adevărat în campanie, mulţumindu-se să asiste la spectacolul oferit de principalii ei contracandidaţi, care s-au atacat unul pe altul până la a se neutraliza reciproc. Am avut un exemplu de cum arată Bucureştiul lui Firea cu ocazia unei dezbateri (dacă dezbatere a fost) organizată de o televiziune de ştiri, când candidaţii au venit împreună cu un grup de susţinători; „valorile” pe care le-a adus în studio Gabriela Firea au fost lamentabila actriţă Rodica Popescu Bitănescu, adevărată campioană a şuşanelelor, şi un cântăreţ (gratificat cu titlul de „cantautor”), Marcel Pavel, al cărui handicap intelectual sare în ochi. Tot acolo, candidatul ALDE, Daniel Barbu, a venit flancat de inenarabila Norica Nicolau şi de însuşi Călin Popescu Tăriceanu, exact cu o zi înainte ca acesta să fie pus sub urmărire pentru mărturie mincinoasă. Frumoase referinţe! Daniel Barbu e unul din candidaţii ALDE puşi să facă figuraţie în folosul PSD-ului, în ideea că vor mai ciupi câte ceva din voturile dreptei. În sectorul 2, pesedistul Robert Negoiţă e favorit indiscutabil, deşi toată lumea a văzut că datorează fiscului o sumă colosală şi deşi tocmai s-a aflat că teza lui de doctorat este plagiată în întregime, de la primul la ultimul cuvânt. Robert Negoiţă doctor! E suficient să-l auzi articulând o propoziţie ca să-ţi dai seama că nivelul lui nu depăşeşte (şi sunt generos) pe acela al unui elev din clasa a IX-a de la o şcoală profesională. Mai peste tot, alianţa PSD-UNPR beneficiază de simpatia electoratului: UNPR, partidul lui Gabriel Oprea şi Nicolae Onţanu! În sectorul 4 candidatul liberal n-a găsit altă soluţie mai bună decât să se prezinte drept preferatul lui… Popescu Piedone! Fostul primar liberal al sectorului 6, Rareş Mănescu, e  de mult dispărut în natură, nu l-a mai văzut nimeni de o bună bucată de vreme; mi-l amintesc din campania din 2012, la un miting al USL, avea în faţă o foaie de hârtie la care trăgea cu ochiul, rostind apăsat, la intervale regulate: „Jos Băsescu!… Jos Băsescu!… Jos Băsescu!…” Acesta era programul lui electoral (scena se repeta, la indigo, în toate mitingurile USL). Multe alte figuri populează fauna electorală bucureşteană, cum ar fi deja condamnatul în primă instanţă Adrian Severin (ce tupeu!), o ziaristă cu gură mare – Laura Chiriac, un individ, pe nume Tudorache, mereu pus – mitocăneşte – pe harţă etc., etc. Cei câţiva candidaţi oneşti şi credibili se pierd în această amestecătură dizgraţioasă.

Situaţia nu e diferită în multe alte localităţi, mari sau mici, din ţară. Penalii se ţin tare pe poziţii. La Craiova, Olguţa Vasilescu e sub incidenţa mai multor acuzaţii, dar îşi continuă netulburată campania. Unii penali au găsit varianta înscrierii în cursă ca independenţi: e cazul fostului primar de la Braşov Scripcaru, al fostului etern primar de la Piteşti Pendiuc. O tristă performanţă va fi probabila victorie a primarului de la Baia Mare Cherecheş, care în momentul de faţă se află la închisoare, dar nu a pierdut dreptul de a candida. Să nu uităm, de asemenea, că guvernul Ponta a avut grijă să nu organizeze scrutinuri parţiale în oraşele unde posturile de primar sau de preşedinte de consiliu judeţean deveniseră vacante, dând astfel acum un avantaj major vechii administraţii.

Nu întâmplător, în ultimele săptămâni am înregistrat o intensă campanie de denigrare a justiţiei şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, campanie ai cărei lideri sunt Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu. Cei doi au atacat-o violent pe Raluca Prună şi au ameninţat că vor invalida („vor trânti”, în exprimarea lor) în parlament iniţiativele ei legislative. E de aşteptat ca, după alegerile locale, PSD şi partidul marionetă al lui Tăriceanu să intensifice loviturile vizând justiţia, pentru a pregăti terenul în vederea alegerilor parlamentare. Deşi, la urma urmelor, când vezi atâţi penali fără ruşine şi cărora le merge excelent, te întrebi de ce îşi mai dau silinţa să-şi confecţioneze o mască de respectabilitate.

P.S. Nu rataţi excepţionalul video-documentar „Primarii noştri” de pe site-ul ziarului Adevărul. Râzi cu lacrimi, dar de la un moment dat nu mai ştii dacă e de râs sau e de plâns. 

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, critic literar şi scriitor