Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Tulburările de anxietate sunt frecvente, 1 din 4 persoane fiind diagnosticată cu această tulburare cel puțin o dată în viață. Traumele psihologice severe pot declanșa modificări genetice, biochimice și morfologice la nivelul neuronilor din amigdala creierului, regiunea cerebrală implicată în anxietatea indusă de stres, ceea ce duce la apariția tulburărilor de anxietate, inclusiv a atacurilor de panică și a tulburărilor de stres posttraumatic.
O genă din creier care determină simptomele anxietății a fost identificată de o echipă internațională de oameni de știință. Echipa a demonstrat că modificarea genei reduce nivelul de anxietate, oferind o nouă țintă medicamentoasă pentru tulburările de anxietate.
Descoperirea, condusă de cercetători de la universitățile Bristol și Exeter, a fost publicată online luna trecută, în Nature Communications.
Eficacitatea medicamentelor anti-anxietate disponibile în prezent este scăzută, mai mult de jumătate dintre pacienți nereușind să obțină o remisiune în urma tratamentului.
Succesul limitat în dezvoltarea de medicamente anxiolitice (anti-anxietate) puternice se datorează și cunoștințelor insuficiente a circuitelor neuronale care stau la baza anxietății și a evenimentelor moleculare care duc la stări neuropsihiatrice legate de stres.
În studiul recent, oamenii de știință au încercat să identifice evenimentele moleculare din creier care stau la baza anxietății.
Ei s-au concentrat asupra unui grup de molecule, cunoscute sub numele de micro ARN (miARN) în modelele animale.
Acest grup important de molecule, întâlnit și în creierul uman, reglează mai multe proteine țintă care controlează procesele celulare din amigdală.
În urma stresului acut, echipa a descoperit o cantitate crescută a unui tip de moleculă numită miR483-5p în amigdala unui șoarece.
Cercetătorii au arătat că o cantitate crescută de miR483-5p a suprimat expresia unei alte gene, Pgap2, care, la rândul său, determină modificări ale morfologiei neuronale din creier și ale comportamentului asociat cu anxietatea.
Împreună, cercetătorii au arătat că miR-483-5p acționează ca o frână moleculară care compensează modificările amigdalei induse de stres pentru a promova ameliorarea anxietății.
Descoperirea unei noi căi, miR483-5p/Pgap2, în amigdală, prin care creierul își reglează răspunsul la stres este primul pas spre descoperirea unor tratamente noi, mai puternice și atât de necesare pentru tulburările de anxietate.
„Stresul poate declanșa apariția unei serii de afecțiuni neuropsihice care își au rădăcinile într-o combinație nefastă de factori genetici și de mediu”, spune dr. Valentina Mosienko, unul dintre autorii principali ai studiului, lector în Neuroștiințe la Facultatea de Fiziologie, Farmacologie și Neuroștiințe din Bristol.
În timp ce nivelurile scăzute de stres sunt contrabalansate de capacitatea naturală a creierului de a se adapta, experiențele traumatice severe sau prelungite pot depăși mecanismele de protecție ale rezistenței la stres, ceea ce duce la dezvoltarea unor afecțiuni patologice precum depresia sau anxietatea, a explicat cercetătoarea
Potrivit cercetătoarei, miARN-urile sunt poziționate strategic pentru a controla afecțiuni neuropsihiatrice complexe, cum ar fi anxietatea. Dar mecanismele moleculare și celulare pe care le folosesc pentru a regla rezistența și susceptibilitatea la stres au fost până acum, în mare parte, necunoscute.
Calea miR483-5p/Pgap2 pe care cercetătorii au identificat-o în acest studiu, și a cărei activare exercită efecte de reducere a anxietății, oferă un potențial uriaș pentru dezvoltarea de terapii anti-anxietate pentru afecțiuni psihiatrice complexe la om.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |