Pe 29 decembrie, a plătit suma respectivă la Trezorerie, dar a primit o nouă adresă de la Fisc, prin care era înştiinţată că pe 27 ianuarie s-au declanşat împotriva sa procedurile de executare silită. Următorul drum al lui C.B. n-a mai fost la Fisc, ci la Judecătorie. Chemată în judecată, DGRFP a început să facă propriile verificări, constatând că propriii funcţionari greşiseră.

„Plata a fost efectuată utilizând eronat contul unic nr 5504 «Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire», deoarece sumele reprezentând «Impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal» trebuia să fie achitate în contul 20A031800”, au precizat în instanţă reprezentanţii Fiscului. Deşi admiteau că au greşit, aceştia au cerut totuşi respingerea acţiunii prin care femeia contesta executarea silită. Aceasta, pentru că actele de executare silită fuseseră întocmite legal: în ianuarie, banii se aflau încă în contul greşit. Această interpretare a fost respinsă de magistraţii Judecătoriei.

„Intimata nu îşi poate invoca propria turpitudine în punerea în executare a unui titlu executoriu ce constata o creanţă deja stinsă”, au spus Judecătoriei. Aceştia au dispus anularea executării silite şi au obligat DGRFP la plata sumei de 1.000 de lei, reprezentând onorariul avocatului angajat de C.B. Procesul nu s-a terminat însă, întrucât Fiscul a atacat luni sentinţa în faţa Tribunalului.