De asemenea, perioadele de concediu medical pentru fiecare episod de boală se vor acorda în cel puțin două etape, în vederea recuperării capacității de muncă a persoanei asigurate și reinserției socio-profesionale a acesteia.

 

„Din punctul nostru de vedere, este o abordare puțin jignitoare. Avem senzația că autoritățile vor să sugereze că toți medicii dau concedii medicale fără o acoperire cazuistică. Este complet eronat. Dacă ei știu astfel de cazuri, să le rezolve punctual, să nu pună anatema pe tot corpul medical. Pe de altă parte, planul de urmărire a evoluției bolii se făcea și înainte, așa încât acest demers este o imixtiune inutilă în profesie“, a declarat Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor (CM) Iași.

 

Potrivit noilor reglementări, medicul de familie va acorda în prima etapă maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an, iar medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile pe an. În situația în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menționate.

 

„Unii pacienți au înțeles că dacă primesc 4 zile de concediu medical, de marți până vineri, de exemplu, mai pot primi încă 3 zile de concediu medical de luni până miercuri. Nu este așa. Concediul medical este de 7 zile consecutive, chiar dacă se dă fracționat, și va fi de marți până luni, inclusiv, pentru exemplul dat. Noutatea constă doar în posibilitatea medicului de a da concediul medical „din urmă“. Adică, păstrând același exemplu, îi dai omului luni cele 3 zile, pentru zilele de sâmbătă, duminică și luni. Înainte eram obligați să-i dăm prelungirea exact în ziua în care se termina concediul. Este o modificare de ordin tehnic și, da, este o modificare bună“, a adăugat Conf. Dr. Liviu Oprea.

 

În situația în care asiguratul se află în imposibilitatea deplasării la cabinetul medical în vederea acordării concediului medical, medicul curant (medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriu) poate acorda consultații la domiciliu sau la distanță.

 

Dacă după acordarea primei etape a concediului medical asiguratul nu se mai prezintă pentru evaluarea stării de sănătate conform planului de urmărire a evoluției bolii, precum și în situația în care evoluția stării de sănătate a asiguratului este favorabilă ca urmare a respectării de către acesta a planului de urmărire a evoluției bolii, medicii curanți nu vor mai acorda concediu medical în continuare.

 

Ce se întâmplă, însă, dacă pacientul nu se reface complet după cele 7 zile de concediu medical? „Medicii de familie nu mai pot da alte zile, în completare. Vor trebui să-i trimită pe oameni la un medic din specialitatea în care se încadrează boala. Adică să-i pună pe drumuri fără niciun rost, pentru că ei mai au nevoie doar de o zi sau două pentru a-și reveni complet. Este pur și simplu absurd“, a comentat Președintele CM Iași.

 

Prin excepție, medicii curanți nu vor întocmi planul de urmărire a evoluției bolii în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii și tuberculoză), pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A și pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum și în situația în care asiguratul este internat în spital. 

 

De asemenea, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în cazul riscului maternal, pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii.

 

Se menține prevederea conform căreia, după expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital, în cazul în care starea sănătății persoanei asigurate nu permite reluarea activității, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeași afecțiune fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluției bolii.

Tot începând cu data de 1 august, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copiilor cu afecțiuni grave în vârstă de până la 18 ani, nu până la 16 ani, cum a fost reglementat până la această dată. 

 

De asemenea, persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, deși aceste condiții erau cunoscute la momentul inițierii deplasării și care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din FNUASS doar pentru o perioadă de 5 zile.

„Noua reglementare conform căreia pacientul va fi monitorizat de medicul curant pe parcursul unui episod de boală reprezintă un efort suplimentar al medicilor, dar aduce beneficii celor aflați în incapacitate temporară de muncă și ajută la gestionarea corectă și eficientă a costurilor suportate din FNUASS“, a declarat Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

 

Toate aceste modificări sunt rezultatul punerii în aplicare a Ordinului ministrului sănătății şi al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017.

„Ne întrebăm cu toții care este cadrul legal al CNAS să intervină în activitatea strict medicală. CNAS nu este o instituție medicală, este una financiară. Știți, v-am mai spus în discuțiile anterioare, în România învățăm cum se face medicină de la politicieni“, a concluzionat Conf. Dr. Liviu Oprea.