Nesemnalizarea virajului pe Ciurchi îl costă 6 ani de puşcărie, deşi nimeni nu a fost rănit. Iată cum s-a întâmplat!

La mijlocul lui octombrie 2018, poliţiştii au cerut şoferului unui Volkswagen, care nu semnalizase un viraj la dreapta pe Ciurchi, să oprească. În loc de aceasta, Oleg Culeac a apăsat pe acceleraţie, încercând să scape. A fost urmărit şi, în cele din urmă, blocat. Poliţiştii i-au cerut să deschidă portbagajul, pentru a vedea dacă are triunghiul reflectorizant. Culeac a refuzat, afirmând că portbagajul era blocat, dar poliţiştii au insistat. La verificări, au fost găsite pe bancheta din spate a maşinii două baxuri, iar în portbagaj, alte trei, conţinând în total 2.500 de pachete de Ashima.

Incidentul din Tătăraşi a fost începutul unei anchete finalizate spre sfârşitul lui noiembrie. Anchetatorii au ajuns la concluzia că Oleg Culeac îşi constituise o grupare de traficanţi de ţigări ce „importa” marfă din Republica Moldova şi o vindea în fosta piaţă CUG, în piaţa Nicolina, dar şi în comune precum Andrieşeni ori Trifeşti. Moldoveanul chiar închiriase o hală, ca depozit central, de unde pleca „distribuţia”. La percheziţia organizată în noiembrie 2018, aici au fost găsite 68.710 pachete de ţigări Ashima şi încă 19.930 pachete de ţigări Marble. La începutul lui 2019, Culeac a fost trimis în judecată, împreună cu 7 membri ai grupării sale, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi contrabandă.

Procesul, desfăşurat în primă instanţă în faţa Tribunalului, a reprezentat la început un adevărat dezastru pentru procurori. Apărarea a invocat o decizie a Curţii Constituţionale prin care contrabanda era practic dezincriminată, cu excepţia situaţiei în care erau prinşi practic pe fâşia de frontieră cu marfa asupra lor. Argumentul a fost acceptat de magistraţi, care i-au achitat pe inculpaţi de acuzaţia de contrabandă. În lipsa infracţiunii, nici de constituirea unui grup infracţional organizat nu mai putea fi vorba, aşa că sentinţa a însemnat o achitare pe linie.

Contestaţia înaintată de procurori Curţii de Apel a urmat însă alt curs. Anchetatorii au arătat că decizia CCR lăsa totuşi o portiţă. Contrabanda, aşa cum era definită de Codul Vamal era dezincriminată, dar Codul Fiscal condamna în continuare tăinuirea de marfă de contrabandă, ca şi deţinerea sau comercializarea a peste 10.000 de pachete. Or, cantitatea găsită în hală depăşea cu mult această limită. „Curtea apreciază ca fiind vădit nefondate argumentele instanţei de fond în sensul dezincriminării infracţiunii de contrabandă ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, fiind bazate pe o înţelegere greşită a noţiunii de dezincriminare. Declararea ca neconstituţionale a dispoziţiilor art. 270 alin.3 din Legea 86/2006 privind codul vamal nu echivalează cu dezincriminarea de plano a faptei săvârşite de către inculpaţi, câtă vreme fapta, aşa cum a fost reţinută în rechizitoriu şi probată, îşi are incriminarea într-un alt text de lege în vigoare la data săvârşirii faptelor, text de lege atât accesibil cât şi previzibil pentru inculpaţi, respectiv art. 452 alin.1 lit.h din Codul fiscal”, au arătat magistraţii Curţii de Apel.

În aceste condiţii, judecătorii puteau pronunţa sentinţe de condamnare. Oleg Culeac a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Ceilalţi membri ai reţelei au scăpat însă ieftin, pentru rolul lor de cărăuşi sau distribuitori primind condamnări cuprinse între un an şi doi ani de închisoare, dar cu suspendarea executării. Culeac a fost obligat şi la plata a 1,1 milioane lei către ANAF în contul accizelor şi TVA aferente ţigărilor, iar un alt inculpat, Marian Pricop, la plata a 29.700 lei. De la Culeac au fost confiscate un VW şi un Jaguar X Type fabricate în 2004, automobilele fiind folosite în activitatea de contrabandă. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă.