Nişte săteni au obţinut piatra filosofală din căzănelul de rachiu

– Bună ziua, domnule primar din Consumatori! Ştiţi ce fac sătenii în post?

– Ştiu ce face fiecare, că am pus la bufet o cutie în care localnicii să bage anonime!

– Ce anume ştiţi?

– De pildă, că unii fac mâncare de post, fasole, cartofi, goji, quinoa, în curte, să-i vadă ceilalţi, dar în casă bagă costiţă în fasole, slănină în cartofi, iar goji şi celelalte le dau la purcei, împreună cu rucola…

– Altceva ce mai cunoaşteţi?

– Cunosc mafia. Învăţătorul cu asistenta de la dispensar şi cu patronul bufetului…

– Despre ce fel de mafie e vorba?

– Asistenta sustrăgea spirt, iar învăţătorul aducea cornuleţele copiilor, adică filtrele, cum s-ar spune. Spirtul de la dispensar era dat prin cornuleţe şi vândut la bufet…

– Şi de ce nu aţi intervenit, de ce n-aţi stârpit mafia?

– Fiindcă era gustos şi ieftin, plăcea la oameni şi nu le puteam refuza mica plăcere.

– Să trecem la mâncare, că asta-i o problemă acum, în post…

– La fudulie, cum îi spune… Oamenii n-au renunţat la lapte, ouă, brânză, la produse de dulce, dar nici nu încalcă postul.

– Cum aşa? Pare o contradicţie!

– Sătenii de aici nu mănâncă de post, ci beau de post. Au învăţat să-şi facă rachiu din lapte, ţuică de ouă… Nu-i mare diferenţa dintre eticheta cu două prune şi cea cu două ouă, doar de culoare! Oamenii au timp de experienţe, petrec zilnic ore întregi lângă căzănel, mai ceva ca alchimiştii de pe vremuri. Pare şi logic că, din când în când, mai fac din întâmplare şi câte o descoperire ştiinţifică…

– Cum aşa? Daţi câteva exemple, vă rog!

– Acum vreo doi ani, Mitică şi Benone au obţinut câteva pietre filosofale, care dădeau tinereţe veşnică şi sănătate şi transformau fierul ruginit în aur.

– Dar e fenomenal pentru întreaga omenire! Şi ce-au făcut cu pietrele filosofale? De ce nu s-a auzit în toată lumea de descoperirea lor?

– S-au pocnit cu ele în cap, după care le-au băgat din nou în căzănel şi au obţinut ce voiau ei, de fapt, adică rachiu din pietre filosofale!