On air

În 2008, când excelenta echipă aflată la conducerea Teatrului „Luceafărul” din Iaşi (un model de prietenie şi eficientă colaborare între management şi artistic!) lansa prima ediţie a unui festival internaţional de teatru, toată lumea a crezut că acesta va rămâne doar o scenă destinată producţiilor de marionete şi păpuşi, cu invitaţi de la Chişinău şi din Ucraina, aşa cam cum este tradiţia locală a evenimentelor „internaţionale”. Organizatorii, oameni cu experienţă teatrală de anvergură şi cu contacte de prim nivel în lume, au transformat rapid scena şi sala cu 450 de locuri din clădirea modernă de pe esplanada Palatului Culturii, precum şi varii spaţii neconvenţionale ale oraşului în locuri unde se petrecea magia artelor vii ale spectacolului. Ale spectacolului total, cu forme de teatralitate şi de expresie artistică dintre cele mai diverse, o adevărată enciclopedie a tipologiilor de montare scenică, de curente şi viziuni performative, de inovaţie şi transgresări ale barierelor conceptuale tradiţionale ale artei scenice. Profesorii şi studenţii Universităţii de Arte, alături de spectatorii ieşeni împreună cu cei veniţi din toate colţurile ţării au putut vedea la Iaşi, împreună cu critici şi teatrologi de renume, o pleiadă de spectacole care ilustrau şcoli, direcţii şi curente creative de care auziseră doar în cărţi: teatru documentar, arta activă, teatru dans, noul circ, teatru coregrafic, spectacole concert, video mapping, teatru site-specific, mobil, procesual, teatru lacustru, teatru de hârtie, karagoz, black light, marionete vietnameze pe apă, teatru chinezesc şi multe, multe altele. Au văzut cu ochii lor companii legendare, vedete mondiale de pe toate continentele venite special la Iaşi, pentru prima oară în ţara noastră, precum, la o reamintire rapidă, Compania Louis Brouillard, Bread&Puppets sau Bodecker&Neander. Asemenea marilor festivaluri europene, FITPT a transformat oraşul într-o imensă scenă aducând în aceşti treisprezece ani zeci de evenimente de animaţie artistică şi muzicală în diverse locuri ale Iaşului spre încântarea spectatorilor fideli sau a cetăţenilor aflaţi acolo în acele momente. În plus, datorită faptului că selecţionera este profesor, dar şi preşedinta secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, componenta academică şi profesională a fost în fiecare an extrem de solidă, cu volume cuprinzând studii de specialitate construite în jurul temei anuale a festivalului, cu dezbateri şi lansări de carte, cu invitaţi de marcă din ţară şi străinătate care au ridicat standardul profesional al evenimentului produs la Iaşi. De asemenea, colaborarea cordială cu Muzeul Naţional al Literaturii din Iaşi a generat rezidenţe dramatice, spectacole-lectură sau concursuri de debut pentru tinerii autori de dramaturgie. Nu în ultimul rând, buna cunoaştere a ofertei teatrale naţionale de către curatoarea festivalului a făcut ca la Iaşi să fie invitate cele mai spectaculoase şi valoroase producţii ale fiecărui sezon făcând din spectatorii festivalului nişte privilegiaţi care au putut urmări de acasă marile reuşite ale stagiunii, alese de un critic şi teatrolog reputat. Dacă la tot acest parcurs al excelenţei mai adăugăm şi faptul că au venit la Iaşi câteva mii de mari artişti, regizori şi oameni de teatru de pe întreg mapamondul, reprezentând peste 70 de ţări (poate că niciodată expresia tologită de „a pune Iaşul pe hartă”, folosită de cine vrei şi cine nu vrei, nu a avut o adecvare mai corectă!), cred că e de natura evidenţei de ce, de ani buni, importanta asociaţie europeană de la Bruxelles, EFFE¹, i-a acordat titlul de Remarkable Arts Festival care plasează evenimentul anual de la Teatrul „Luceafărul” în elita evenimentelor de gen din Europa şi din lume. Sub aceste auspicii ar fi trebuit să înceapă şi ediţia din acest an. 2020 s-a dovedit însă a fi un an nefast.

Încă din decembrie anul trecut, fără nicio explicaţie, conducerea Consiliului Judeţean, care e finanţatorul instituţiei, a decis abuziv să treacă în buzunarul propriu depăşirile la veniturile proprii ale teatrului şi care constituiau baza de lansare a contractelor cu invitaţii la festival. Apoi a venit pandemia care a paralizat spectacolele cu public în sală şi care a generat rapid pretextul de a goli bugetului destinat producţiilor şi festivalului până la un înfricoşător nivel 0 (zero), decizie scandaloasă care va rămâne pe vecie în istoria instituţiei ca o ruşine de neşters pe obrazul finanţatorului (care a cutezat chiar să se gândească la o posibilă închidere a instituţiilor culturale ale Iaşului pentru a mai jecmăni şi banii de salarii). Astfel că, potrivit unei expresii româneşti, teatrul era „în aer”, adică într-o stare critică, foarte rea, din care puţini şi-ar mai fi revenit. Echipa de la „Luceafărul” însă a transformat creativ expresia românească în pandantul internaţional „on air”, adică în eter, în virtualul intermediat tehnologic, pe social media. Aşa încât, încă din luna martie, spectatorii au putut vedea, în toată ţara şi dincolo de marginile ei, pe Facebook-ul teatrului, la orele obişnuite când ele se jucau pe scenă înainte de pandemie, spectacolele înregistrate video ale instituţiei. Concursurile pentru tineri şi bucuria de a participa la show direct de pe scaunul de acasă au adus zeci de mesaje de mulţumire şi apreciere din toate colţurile României şi din străinătate. A fost, apoi, o stagiune estivală, artiştii de la Luceafărul încântându-şi fanii în aer liber, în vreme ce colegii din ţară erau în vacanţă.

Dar Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tânăr, care e prin excelenţă artă vie, magie a jocului în direct, energie, lumină şi sunet într-o alcătuire unică? Vor fi spectacole ale actorilor ieşeni şi ale câtorva trupe din ţară, cu respectarea regulilor de protecţie şi distanţare prevăzute de lege, atât în sală, cât şi în aer liber, plus trupa germană PasParTout care, înfruntând riscurile epidemiologice, va veni la Iaşi să deschidă live festivalul, vineri 2 octombrie, ora 17 pe esplanada teatrului. Restul trupelor invitate vor fi prezente „în direct” online, pe Facebook-ul festivalului sau pe YouTube la data şi la orele din program². Ca de obicei, şi în acest an festivalul vine cu o montare neobişnuită care să îmbogăţească paleta tipologiilor teatrale amintite mai sus: spectacolul LIVE, în regia lui Bobi Pricop, realizat de Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, care poate fi urmărit prin streaming live, în timp ce se joacă pe scena sibiană, doar de cei ce cumpără bilete electronice (în sistemul pay-per-view). Aşa, chiar şi „on air", fiind restabilită demnitatea actului teatral care presupune muncă, investiţii, talent şi efort, cumpărarea biletului reprezintă o formă de respect şi de recunoaştere a acestor lucruri. Cum montarea este una dintre revelaţiile stagiunii, e programată, firesc, pe 2 octombrie, la ora 19, iar codurile acces vor putea fi cumpărate de pe „scena digitală”. Ce-ar mai fi de spus? În contextul în care cele mai multe dintre festivalurile de gen din lume au tras cortina pentru ediţia 2020, FITPTI oferă spectacole şi alte tipuri de evenimente din Austria, Germania, Franţa, Japonia, Italia, Marea Britanie, Rusia, Georgia, Islanda şi România puse la dispoziţia publicului în toate modurile îngăduite de pandemie: live, online şi radiofonic. Pe scurt, o ofertă diversă şi bogată, în ciuda resurselor anemice, care face ca în acest an festivalul să vă invite, între 2 şi 7 octombrie, să „fiţi pe recepţie”!

¹ „Europe for Festivals / Festivals for Europe”

² Programul festivalului aici: https://luceafarul-theatre.ro/festivalul-international-de-teatru-pentru-publicul-tanar/fitpti-2020/festivalul-international-de-teatru-pentru-publicul-tanar-iasi-2020/

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor