Piţigoii codaţi au apărut şi în cartierele municipiului. Explicaţiile unui specialist ieşean

Internauţii s-au declarat surprinşi pe reţeaua de socializare Facebook, de faptul că au văzut piţigoi codaţi în cartierul Tătăraşi. „Am remarcat azi, în premieră, prezenţa tranzitorie a unui mic stol de piţigoi cu coadă lungă în zona Tătăraşi Sud, Aegithalos Caudatus. Până acum văzusem alte specii de piţigoi în zonă, de la piţigoi mare la piţigoi albastru şi alte specii din zona Paridae. I-aţi observat şi voi?”, a scris Adrian Crişan. 

Ce spune ornitologul

Conf. univ. dr. Carmen Gache, din cadrul Facultăţii de Biologie, a explicat în detaliu de ce această specie de piţigoi, care anul trecut (datorită voturilor din mediul online) a obţinut titlul de „Pasărea anului” este din ce în ce mai des întâlnită în oraş. Mai mult, aşa cum a menţionat chiar specialistul, pe lângă cartierul Tătăraşi, piţigoii codaţi mai pot fi surprinşi acum şi în Copou, în zona Universităţii şi Centru.

„Spre deosebire de alte păsări, piţigoiul codat este în general «mai scump la vedere». Este mai sfios şi fiind aşa, îl vedeam mai rar în zonele urbane. Până acum am văzut doar prin zona Copou sau Pădurea Ciric, anul acesta este prima dată când a apărut şi în alte zone deschise. De ce se întâmplă asta? Păsările sunt în timpul perioadei de iernare, caută hrană… Piţigoiul codat trăieşte în stoluri mici în perioada aceasta, pentru că în felul acesta sunt mai eficienţi în a găsi hrană, iar prezenţa lui în zona parcului «Elena Doamna» spre exemplu, apoi, Copou, se datorează şi faptului că au fost reactivate hrănitorile pentru păsări de către Societatea Ornitologică, Filiala Iaşi. Am început să le aprovizionăm. E o perioadă în care păsările coboară de la altitudini mai înalte la altitudini mai joase şi pătrund în perimentrul spaţiilor verzi, şi nu numai, fiind în căutare de hrană”, a declarat Carmen Gache. 

Ieşenii nu trebuie să mai hrănească piţigoii cu pâine şi mămăligă

Hrana preferată a acestor piţigoi este formată din nevertebrate de dimensiuni mici, dar se pot hrăni şi cu seminţe, muguri sau seva de arbori. Astfel, ornitologul Carmen Gache i-a îndemnat pe ieşenii care îi hrănesc cu pâine şi mămăligă, să renunţe la obicei.

„Deci specia aceasta o recunoaştem uşor datorită cozii care este de două ori mai lungă decât corpul ce arată ca un ghemotoc. Ceea ce este foarte important şi chiar ţin să ştie toată lumea e că dacă oamenii vor să fie de ajutor păsărilor, să nu le ofere pâine sau mămăligă, ci să le ofere seminţe. Noi aprovizionăm hrănitorile cu seminţe de floarea soarelui, dar sunt bune şi seminţele de mei, de in. Se poate face amestec de seminţe. Pâinea şi mămăliga se umflă în stomăcelul piţigoilor şi apoi nu mai pot să mănânce altceva. Păsările au nevoie de hrană bună în perioada asta. Va fi din ce în ce mai frig şi trebuie să consume foarte multe calorii ca să-şi menţină temperatura corpului constantă”, a adăugat Carmen Gache.