Caută 
Bilanţul medicilor de la "Socola" după un an jumătate de pandemie
S-a ales cu o tulburare psihică din cauza Covid. Studiu la Socola: cum este afectat creierul de pandemie?
3 MIN
Medicii de la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iaşi au analizat cazurile primite la unitatea medicală în ultimele 19 luni, în timpul pandemiei, şi au ajuns la concluzia că există o creştere foarte mare de pacienţi diagnosticaţi cu tulburări psihice. Conform acestora, faţă de perioada dinainte de martie 2020, mult mai mulţi ieşeni au avut nevoie de ajutor din partea medicilor pentru probleme de sănătate mintală. A fost vorba de creşteri semnificative ale problemelor precum anxietate, depresie, psihoză, tulburări de somn şi de alimentaţie, dar şi tulburări neurocognitive. Spre exemplu, reacţia acută la stresul generat de riscul infecţiei cu SARS-CoV-2 a determinat o creştere cu 58% a cazurilor de pacienţi care au venit în ambulatoriu cu anxietate.
"Dintre acestea, 50% au urmat un tratament medicamentos, 20% tratament psihoterapic şi 30% tratament combinat – medicamentos şi psihoterapic. Cazurile de depresie au înregistrat, la rândul lor, o creştere faţă de perioada anterioară pandemiei cu aproximativ 38%, aproximativ 60% dintre ele necesitând spitalizare în Institut pentru conduită terapeutică specifică", au precizat reprezentanţii spitalului. Mai mult decât atât, riscul de sinucidere a crescut cu 13% atât la pacienţii cu tulburări psihiatrice, cât şi la cei diagnosticaţi cu tulburări psihotice.
Simptome provocate de virus: halucinaţii, delir, insomnie sau depresie
Unul dintre efectele secundare ale pandemiei i-a afectat cel mai puternic pe pacienţi. Este vorba despre factorul de stres pe care-l reprezintă riscul permanent de infecţie. Din această cauză, frica de îmbolnăvire, de moarte, îngrijorarea, frustrarea şi atacurile de panică au dus la tot felul de simptome psihiatrice, inclusiv la insomnie. "Aceste simptome asociate cu izolarea impusă de restricţii – socializare cu membrii familiei sau prieteni doar online, program de lucru modificat în domeniul profesional, restricţii cu privire la timpul liber – au declanşat decompensări la pacienţii anterior diagnosticaţi cu tulburări psihice, precum şi noi cazuri de anxietate şi depresie care au necesitat evaluarea terapeutică prin spitalizare", a declarat dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" Iaşi.
După 19 luni de pandemie, medicii pot spune acum cu certitudine că infecţia cu SARS-CoV-2 are efecte majore la nivelul creierului care se manifestă prin diferite simptome psihologice. Practic, la 5-7 zile de la debutul simptomatologiei date de infecţia cu COVID-19, unii pacienţi au avut şi halucinaţii, au devenit suspicioşi, deliranţi, au suferit o deteriorare psihocognitivă pe care medicii o leagă de afectarea funcţiei cardiovasculare. 88% dintre pacienţii infectaţi care au ajuns la spital au dat semne de o agitaţie psihomotorie.
"Infecţia cu SARS-CoV-2 a afectat psihicul uman generând simptome din spectrul anxietăţii şi al depresiei, atât din cauza insuficientelor informaţii primite, cât şi ca urmare a inadaptării în izolare. Insomniile, starea de angoasă, incertitudinea, frecventele atacuri de panică au fost printre primele motive pentru care oamenii au solicitat examinare psihiatrică în urgenţă. Concomitent cu acestea, dependenţele de alcool şi droguri, decompensările psihotice şi ale afectivităţii au înregistrat o creştere de aproximativ 40-45% faţă de anul anterior", a mai precizat declarat dr. Raluca Prepeliţă.
Un bărbat tânăr, "înnebunit" în urma infecţiei
Medicii oferă şi un exemplu al modului în care infecţia cu SARS-CoV-2 poate duce la decompensarea psihiatrică a pacienţilor. Un bărbat din Iaşi, de 32 de ani, a fost internat cu o pneumonie severă în urma infectării la Spitalul de Boli Infecţioase. Trimis cu tratament la domiciliu după 14 zile de internare, acesta a fost adus de familie la Socola după şase zile de la externare. Suferea de agitaţie psihomotorie, avea un limbaj trivial, era agresiv fizic brusc, neprovocat, impulsiv, iritabil şi irascibil, era delirant, suspicios şi suferea de o dezorientare spaţio-temporală. Bărbatul a prezentat semne şi de "dromomanie" – începea să se plimbe întruna, fără scop, o "manie ambulatorie" – avea halucinaţii, refuza să mănânce şi gândea dezorganizat.
"Starea generală a pacientului la internare era alterată, era conştient, dar greu cooperant şi comunicativ, cu tuse seacă, insuficienţă respiratorie acută cu saturaţie în oxigen care nu depăşea limita de 78% şi pentru care a necesitat oxigenoterapie pe mască, oboseală marcată, oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale frecvenţei cardiace. Timp de 21 de zile pacientul a primit tratament de recuperare post-Covid şi doze mici de tratament psihiatric, deoarece statusul fizic nu permitea doze adecvate de tratament pentru afecţiunea psihiatrică", au precizat reprezentanţii spitalului. După 14 zile a început să fie mai bine, a fost ţinut în continuare sub observaţie, iar la evaluările de la 2 săptămâni după externare, în urma respectării unui tratament medicamentos, acesta a început să îşi revină la normal.
Îți recomandăm
