The Boys: Fața mârșavă a supereroilor

The Boys, al cărui prim sezon de opt episoade a fost lansat la finalul lui iulie, este bazat pe un comics scris de unul dintre cei mai redutabili scenariști ai industriei comicsurilor americane, britanicul Garth Ennis, creator, printre altele, al seriilor Preacher și Hellblazer. Concepută inițial ca o serie limitată, The Boys s-a dovedit longeviv: a avut 72 de episoade, apărute între 2006 și 2012.

Deși proiectul unei adaptări cinematografice datează încă din 2008, The Boys a putut vedea lumina ecranelor abia acum, în era streaming-ului triumfător și abia după ce Amazon Prime a achiziționat proiectul de adaptare semnat de Seth Rogen, Evan Goldberg și Erik Kripke, producător american care a creat și longeviva serie Supernatural. Probabil, pe undeva, cei de la Amazon se și amuză prezentând o deconstrucție atât de brutală a universului principalului lor rival în streaming, Disney+ și al supereroilor Marvel.

Reversul Multiversului

La fel ca banda desenată a lui Ennis, noul serial este o satiră brutală a supereroilor, într-un moment în care întregul divertisment modern este pur și simplu sufocat de Universul Marvel, de Universul DC, de Arrowverse și de alte hoarde de eroi cu puteri uriașe.

Acțiunea din The Boys se desfășoară într-o variantă a lumii noastre în care supereroii există, iar întreaga lor existență și activitate este gestionată de conglomeratul corporatist Vought. Într-o zi, Hughie (Jack Quaid), un tânăr obișnuit, își vede iubita pur și simplu spulberată din greșeală de către unul dintre superumanii pe care îi admiră. Confruntat cu tehnicile de damage control al celor de la Vought, Hughie este repede „recuperat” de către Butcher (Karl Urban), personaj neliniștitor, fost agent special, care îl introduce într-un grup, The Boys, de oameni „normali” care vor să îi oprească pe acești „eroi”. Fiindcă supermenii din The Boys sunt, în realitate, niște sociopați care abuzează de puterile lor și totul este, de fapt, o fațadă abil construită și intreținută de corporația care îi gestionează.

Un astfel de subiect, umorul negru și tonul plin de vitriol al poveștii este, în 2019, echivalentul unui fluierat în biserică. Când Ennis și-a conceput saga, cu peste 10 ani în urmă, pentru crearea grupului celor „Șapte” supereroi, el s-a inspirat în mare parte din menajeria DC Comics:. Homelander e o versiune a lui Superman, Queen Maeve o versiune al lui Wonder Woman, A-Train este Flash, iar The Deep, evident o versiune a lui Aquaman. Dar, în 2019, probabil că mai degrabă cei de la Disney/Marvel scrâșnesc din dinți urmărind nou-lansatul serial. Și au și de ce.

Erik Kripke, ca showrunner al seriei, admite că, la origine, universul eroilor DC a reprezentat principala sursă de inspirație a lui The Boys.

Erik Kripke (showrunner): Cred că, pe vremea aceea, Garth și Darick Robertson (desenatorul primelor numere) erau mai interesați să se ia de DC decât de Marvel. Chiar și atunci, eroii DC erau văzuți mai ales ca niște zei, în vreme ce eroii Marvel erau considerați de public mai degrabă oameni obișnuiți.

Un amănunt amuzant din istoria comicsului este acela că The Boys a apărut inițial la editura Wildstorm, subsidiară a uriașului DC Comics. Au fost suficiente numai șase numere ca cei de la DC să fie suficient de jenați de ceea ce apărea în paginile benzii desenate pentru a opri publicarea seriei, care a trecut apoi la o editură independentă, Dynamite Entertainment, departe de influența și cenzura celor de la DC.

Dar, actualizând povestea la realitatea lui 2019, este greu să ascunzi că The Boys evocă astăzi mai degrabă omniprezența sufocantă a universului Marvel, iar corporația Vought este un ecou în tușe groase al uriașului imperiu Disney. Chiar și Kripke recunoaște asta.

Erik Kripke (showrunner): Cred că noi, astăzi, suntem mai înclinați să ne luăm de Marvel! Dacă e să descriu The Boys: Marvel este real, iar supereroii lor sunt reali, au cucerit lumea și serialul vorbește despre asta!

Șocuri justificate

The Boys este un serial cu supereroi, dar nu este pentru copii. Este atât de plin de violență (explicit și detaliată) și sex (ne-explicit), încât n-ar fi putut fi realizat decât pentru streaming, şi nu la un post de televiziune tradițional.

Comicsul lui Ennis deja mergea foarte departe în ceea ce privește sexul și violența, iar The Boys, serialul, nu a făcut decât să se conformeze. Dar tot ceea ce apare pe ecran, deși dozat cu mare grijă pentru efect, nu este gratuit.

Erik Kripke (showrunner): Nu sunt interesat să șochez de dragul de a șoca. Întotdeauna încerc să atac totul din punctul de vedere al personajului și să las personajele să mă ghideze. Ceva de genul „OK, pot să plănuiesc ceva dement pentru acest personaj, pentru că asta îmi va spune ceva despre acest personaj, mă va face să simt ceva, bun sau rău, despre el”. Ca să explic mai bine ceea ce fac folosesc deseori următoarea metaforă: Îmi place să creez un frumos pom de Crăciun. Și apoi îmi place să agăț ornamente pornografice de crengi. Este o metaforă care rezumă foarte bine tonul a ceea ce scriu.

Toate aceste ingrediente sunt în ton cu universul nemilos descris în comics și în serial. The Homelander, echivalentul aici al lui Superman, este un despot psihopat, A-Train este dependent de droguri. Pentru a intra în grupul celor Șapte, super eroina Starlight se lasă șantajată sexual de către echivalentul lui Aquaman. Planurile corporației Vought sunt îndeplinite prin şantaje, minciuni şi asasinate . Atât Garth Ennis în comics, cât şi realizatorii serialului duc mult mai departe decât Alan Moore (cu ai săi Watchmen) demistificarea universului supereroilor și nu numai.

Erik Kripke (showrunner): Dacă accepți faptul că supereroii sunt o metaforă pentru celebritate, alteori o metaforă pentru politică și alteori o metaforă pentru atleții profesioniști, atunci realizezi că ei pot oferi nenumărate prilejuri de a vorbi despre ceea ce se petrece cu adevărat în societatea noastră.

Erik Kripke susține că nu vede supereroii din serial ca parodii, ci ca reflecții ale umanității. Fiindcă, spune el, oameni cu astfel de puteri nu ar fi neapărat altruiști sau buni, ci „la fel de nemernici ca atunci când nu aveau aceste puteri”.

Karl Urban (Billy Butcher): Avem o mulțime de seriale și filme concentrate pe percepția stereotipică pe care o avem despre supereroi. Ce mi-a atras atenția la The Boys și m-a dat pe spate este faptul că acești supereroi sunt în mod tragic plini de defecte și că, de cele mai multe ori, sunt oricum în afară de eroici. Asta m-a atras. Și m-a mai atras faptul că este în esență o poveste despre tipul cel slab care îl doboară pe tipul puternic.

Cel mai bun moment

Construind un serial pentru un public matur, realizatorii lui The Boys acceptă faptul că în ziua de azi și maturii consumă supereroi. Maturii de astăzi sunt puștii care citeau comicsuri pe vremea când a apărut prima dată banda desenată a lui Ennis și când cultura populară nu era sufocată de aceste personaje. Între timp, supereroii au devenit forma de viață dominantă în ecosistemul culturii populare. De aceea, Kripke este convins că acest serial nu ar fi putut fi făcut acum un deceniu, înainte de explozia Marvel. The Boys devine cu adevărat relevant abia în momentul de față, într-o piață  suprasaturată de „super”.

Erik Kripke (showrunner): The Boys se bazează pe faptul că mare parte a publicului este mai mult decât sătulă de supereroi și de miturile lor spuse și răsştiuse atât de mult, încât au devenit monotone. Asta este atitudinea eroilor seriei: „La naiba cu supereroii! La naiba cu costumele lor de spandex și cu mașinile lor rachetă! Ne-am săturat de ei! Și toți sunt niște nemernici!” Așa ceva n-ar fi funcționat acum 10 ani. Cred că doar Garth era singurul care simțea așa ceva acum 10 ani, fiindcă el, ca scenarist, trăia în lumea supereroilor în industria comic-books. Astăzi însă, supereroii sunt peste tot! Azi toţi se întreabă când se va termina moda lor. Suntem la apogeul acestei mode. N-ar fi fost un moment mai bun pentru acest serial.

Iar publicul pare să fi primit foarte bine The Boys: la numai o săptămână după lansarea sa, Amazon Studios anunța că deja s-a început lucrul la al doilea sezon.

Unul dintre punctele forte ale lui The Boys este distribuția care conține și foarte multe fețe deja familiare.

Pe eroul principal, Hughie, l-ați mai văzut în Hunger Games. Este jucat de Jack Quaid, care este fiul vedetelor Meg Ryan și Dennis Quaid. Un amănunt amuzant: în banda desenată, Hughie semăna cu Simon Pegg. În serial, Pegg joacă rolul tatălui său.

Haley Joel Osment, cândva copil-vedetă în Al șaselea simț și A.I. – Inteligență artificială, este aproape de nerecunoscut în rolul supereroului Mesmer.

Elisabeth Shue, vedeta din două episoade din Înapoi în viitor, Sfântul și Hollow Man, este aici Madelyn Stillwell, imorala și periculoasa vicepreședintă a companiei Vought.

Alături de ei, își taie partea leului în rolul tulburatului Billy Butcher neozeelandezul Karl Urban, adevărat veteran al filmului fantastic.

Descoperit de publicul larg în rolul lui Eomer în trilogia Stăpânul inelelor, Urban are o filmografie dominată de filme SF sau fantasy. A mai jucat în Cronicile lui Riddick, Doom, Pathfinder, ultimele trei Star Trek, Thor: Ragnarock, Priest, Dredd și în serialul polițist SF Almost Human.

Karl Urban (Billy Butcher): Avem o mulțime de seriale și filme concentrate pe percepția stereotipică pe care o avem despre supereroi. Ce mi-a atras atenția la The Boys și m-a dat pe spate este faptul că acești supereroi sunt în mod tragic plin de defecte și că, de cele mai multe ori, sunt oricum în afară de eroici. Asta m-a atras. Și m-a atras faptul că este în esență o poveste despre tipul cel slab care îl doboară pe tipul puternic.

Erik Kripke (showrunner): DC, de câte ori fac un film, este un film de Zack Snyder. În serial, prezentând produsele corporației Vought ne-am lăsat mai degrabă inspirați de DC decât de Marvel. Materiale Marvel sunt totuși mai rezonabile, cele de la DC tind să fie mai prețioase și de aceea am ținut ca filmele cu supereroi produse de Vought să fie mai pline de sine.

În același timp, showrunner-ul lui The Boys nu poate ascunde că tot ce se vede pe micile ecrane conține într-o măsură uriașă o copie a ADN-ului Marvel.