Turul prieteniei

Avem două tabere: PSD şi UDMR îşi doresc alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, ca până acum, în vreme ce PNL, USR (plus PLUS), PMP şi ALDE cer două manşe pentru stabilirea întâiului gospodar al localităţilor din România.

Explicaţia opţiunilor este simplă. În multe dintre oraşele şi comunele în care deţin funcţia de primar, PSD şi UDMR au o majoritate electorală relativă de 35-40-45%, suficientă pentru a se impune după primul tur al localelor, dar neîndestulătoare pentru a câştiga în urma a două manşe. Experinţa arată că alegătorii antiPSD, indifent de simpatiile lor, se unesc în turul al doilea pentru a da lovitura de graţie partidului penalilor. Cam la fel funcţionează treburile şi în cazul UDMR, unde electoratul românesc îşi dă mână cu mână împotriva alesului de etnie maghiară.

Din cele de mai sus rezultă că, în cazul alegerilor primarilor din două tururi, şi formaţiunile româneşti mai mici, precum USR, PLUS şi ALDE au şanse mai mari să câştige la rândul lor câteva funcţii de primar. Cât priveşte PNL, care deţine totuşi conducerea mai multor localităţi (incluzând unele oraşe importante: Cluj, Timişoara, Oradea, Arad etc.), calculul partidului lui Orban este străveziu. Liberalii sunt convinşi că vor ieşi victorioşi atât în municipiile la care ne-am referit (cine l-ar putea bate pe Bolojan?), cât şi în alte localităţi, pesediste azi, dar unde opoziţia va sprijini mâine, în turul al doilea, un candidat PNL.

Problema rezidă din faptul că taberele la care facem referire nu respectă înţelegerile politice din acest mandat. Pe lângă PSD şi UDMR, şi ALDE a muncit asiduu în favoarea penalilor în ultimii doi ani. Prin îmbrăţişarea unei alte filosofii electorale în ceea ce priveşte alegerea primarilor, formaţiunea lui Călin Popescu Tăriceanu se gândeşte la viitorul său, dar afectează planurile de viitor ale PSD.

 Merită să sacrifici o frumoasă amiciţie penală pentru câteva funcţii de primar?

Depinde. Dacă ALDE chiar are scorul înregistrat de actualele sondaje de opinie (10-12%), iar PSD a căzut sub 30%, atunci Tăriceanu este obligat să forţeze nota şi să ceară alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Doar în acest fel, partidul său îşi va consolida prezenţa în teritoriu şi va avea şanse să producă un rezultat bun şi în 2020. În 2016, ALDE a ajuns cu emoţii în parlament şi dacă nu s-ar fi întâmplat asta probabil că mulţi dintre aleşii de azi ar fi fost îmbrăcaţi acum în haine cu dungi portocalii. (Mai există şi varianta unei alianţe PSD-ALDE, în care Tăriceanu să solicite cu tupeu o treime din poziţiile eligibile – primari, parlamentari etc.!)

Cel mai probabil, situaţia va escalada după europarlamentare, când puterea şi opoziţia vor vedea exact cum stau în ceea ce priveşte susţinerea populară. Mai ales că vin prezidenţialele! Un PSD în prăbuşire coroborat cu o Alianţă a Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE) în creştere, plus o opoziţie (PNL, USR – PLUS minus PMP, care va avea sub 5%) cu un scor trecut binişor de 30% ar trebui să-i provoace frisoane lui Liviu Dragnea. Abia atunci vom auzi cum sună viitorul României. A zăngănit de lanţuri sau a cântecele patriotice?