Un moldovean pe care americanii voiau să-l aresteze pierde procesul intentat Curţii de Apel Iaşi şi jurnaliştilor

O poveste care pleacă de la Justiţia din SUA

Prin rechizitoriul din 21 februarie 2017, Serghei Tomuz era inculpat de Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Vest al statului Carolina de Nord, la aceeași dată fiind emis pe numele său un mandat de arestare. Iar actul de inculpare se referea la mai multe capete de acuzare:

• Cap de acuzare 1: conspirație la comiterea infracțiunii de spălare de bani, care se pedepsește cu o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare.

• Cap de acuzare 2,3,5,6,7,8,10: – spălare de bani, pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare;

• Cap de acuzare 20 – conspirație la transportul bunurilor furate și primirea bunurilor furate – pedeapsa maximă de 5 ani de închisoare;

• Cap de acuzare 25,26,26 – primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional – pedeapsa maximă este de 10 ani.

Cererea de arestare provizorie a lui Tomuz (44 ani),  formulată la data de 10 septembrie 2021 de Secția Penală din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii, a fost transmisă inițial Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către Ministerul Justiției din România.

Dat în urmărire de autoritățile din România, Serghei Tomuz a fost depistat pe 9 mai anul trecut în punctul de trecere a frontierei Sculeni și a fost reținut. Agenţii de poliție care l-au identificat au descoperit că acesta figura în S.I.S. (Sistemul Informatic Schengen) cu semnalare în vederea arestării și predării sau extrădării și ca urmărit general IGPR.

Pe 10 mai 2022, Curtea de Apel Iași admitea propunerea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi și dispunea “arestarea provizorie, în caz de urgenţă, a persoanei extrădabile Tomuz Serghei (…)”

Pe 13 august, Ziarul de Iași a publicat un articol, în care relatam despre demersurile americanilor pentru extrădarea cetățeanului moldovean reținut în România și explicam, cu ajutorul președintei Curții de Apel iași, care este și purtătorul de cuvânt al instituției, cum se procedează în cazul cererilor de extrădare.  

După apariția articolului, Tomuz a cerut Judecătoriei Piatra Neamț daune morale de la Curtea de Apel din Iaşi şi de la ziarul nostru “pentru prejudiciul de imagine” care ar fi fost cauzat de articolul pe care l-a considerat ofensator.

“Mai mult decât atât, a mai motivat avocatul, (…) numitul Tomuz Serghei a fost condamnat deja pentru aceste fapte , iar mai mult decât atât aceste înscrisuri au fost trimise și autorităților statului solicitant pentru a comunica dacă își mai mențin cererea de extrădare, având în vedere conținutul documentelor din republica Moldova privind incidența principiului non bis in idem”. Ce vrea să spună avocatul lui Tomuz e că odată condamnat pentru o faptă, acesta nu ar mai putea fi judecat și condamnat din nou, pentru aceeași faptă.

 Condamnare blândă în Republica Moldova. Avea studii superioare şi era tatăl a trei copii

Articolul din Ziarul de Iași nu s-a referit și la condamnarea pe care Serghei Tomuz ar fi primit-o în Republica Moldova. Dar vă spunem acum: în sentința din 12 august 2011, dată de magistrații Judecătoriei Buiucani în dosarul 1-151/2011 “Se recunoaște vinovat Tomuz Serghei în comiterea infracțiunilor prev. la art. 42, al. 5, 243 al.3 lit. b cu aplicarea art. 79 Cod Penal și se stabilește pedeapsa în formă de amendă în mărime de 200 de unități contravenționale, ce constituie 4000 lei”.

Articolul 42, al. 5 prevede că “Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte”.

Articolul 243. Spălarea banilor – aliniatul 3 precizează că “Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârşite: a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală; b) în proporții deosebit de mari, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 13000 la 16000 de unități convenționale sau cu lichidarea persoanei juridice”

Judecătorii moldoveni au ţinut cont însă de faptul că Tomuz are studii superioare, este tatăl a trei copii și nu a mai fost condamnat și îi aplicau astfel o pedeapsă extrem de blândă. De altfel, la reținerea sa în România, anul trecut, Tomuz a declarat că pentru aceste fapte a fost judecat în Republica Moldova, a fost arestat timp de 6 luni, apoi eliberat și condamnat în final de autoritățile judiciare moldovenești la o pedeapsă cu amenda.

Asta în condițiile în care, conform ordonanței de punere sub învinuire din 30 octombrie 2010, întocmită de un procuror din Procuratura Anticorupție de la Chișinău, “Tomuz Serghei a organizat și condus  activitatea unui grup criminal organizat în vederea spălării banilor”.  Iar potrivit rechizitoriului întocmit tot de un procuror anticorupție din Republica Moldova, la 11 mai 2011, Tomuz procura copii ale buletinelor de identitate care aparțineau diferitor cetățeni ai Republicii Moldova, la preț de 20 de lei copia, printr-un intermediar, “de la colaboratorul Ministerului Educației, Elena Ciutac”.

Documentele de identitate copiate erau ale unor cetățeni moldoveni care au solicitat autentificarea actelor de studii la Ministerul Educației din Republica Moldova, iar copiile erau ulterior erau folosite la bancă pentru încasarea banilor trimiși din SUA.  Potrivit declarației funcționarei din Ministerul Educației, un intermediar, angajat în Serviciul Pază de Stat i-ar fi cerut în august 2010, să-i facă rost de copii ale buletinelor de identitate a persoanelor fizice din Republica Moldova, în vârstă nu mai mică de 18 ani, “totodată promițându-i și o mulțumire”. Inițial i-ar fi transmis acestuia aproximativ 100-150 de copii de buletine de identitate, iar ulterior încă aproximativ 450 de copii – au descoperit anchetatorii moldoveni.

O poveste cu cărăuşi de bani şi o organizaţie internaţională misterioasă

Potrivit procurorilor anticorupție din Moldova, în baza documentelor falsificate, pe parcursul anului 2009 au fost transferate și ridicate ilegal 1.839.096 USD și 759.717 euro, iar în 2010, 2.847.675 USD și 742.619 EUR. În același rechizitoriu e notat și că Tomuz nu și-a recunoscut vina și a refuzat să dea declaraţii, precum și sublinierea: „Culpa lui Tomuz este pe deplin dovedită de materialele cercetării penale în ansamblu și anume: depozițiile martorilor (n.r.  – e vorba de persoanele a căror identitate a fost furată, care spun că nu au primit bani și nu au semnat de primire), depozițiile funcționarilor de la bancă (n.r. – câteva zeci de persoane, funcționarii care i-au ajutat să ridice banii), documente bancare, etc”.

În cererea de arestare provizorie trimisă de americani autorităților române se arată că începând cu luna mai 2009 și până în octombrie 2010, Tomuz a participat într-o organizație internațională de spălare de bani, cunoscută sub numele “Încasări ale cărăușilor de bani” (YMCO). Organizația, care ar fi acționat din luna septembrie 2007 și până în iulie 2014, a transportat și spălat câștiguri obținute din infracțiuni în valoare de peste 10 milioane de USD din Carolina de Nord și din alte părți ale SUA, către alte țări.

Potrivit anchetatorilor americani, YMCO a furnizat servicii de spălare de bani hackerilor, prin persoane numite „cărăuși de bani”, pe care i-a înșelat să creadă că lucrează pentru companii legitime și că efectuau transferuri legale de bani. “Agenții de legătură” YMCO îndrumau cărăușii de bani să transfere fondurile prin Western Union sau Money Gram în străinătate, de obicei în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și Letonia. Fondurile erau transferate unui cetățean străin, a cărui identitate fusese compromisă anterior sau furată.

Ca să recupereze banii furați trimiși în străinătate, YMCO a angajat “contractori de încasări” – al căror rol era să primească banii și să-i returneze în schimbul unui comision. După ce organizația reținea comisionul pentru serviciile prestate, fondurile furate și “spălate” erau transferate hackerilor. Potrivit anchetatorilor americani, Tomuz a fost director al contractorilor din Republica Moldova și a spălat bani pentru YMCO din luna mai 2009 până în luna octombrie 2010. În această calitate, Tomuz trebuia să supravegheze operațiunile zilnice, să negocieze comisioanele, să verifice conturile, să combine fondurile spălate și să transfere altor grupuri infracționale câștigurile.

Ca să-și ascundă identitatea, atunci când a conspirat cu YMCO, Tomuz a folosit porecla “Oskars”.

Aceste detalii nu au fost însă publicate în articolul considerat ofensator de către Serghei Tomuz și de avocatul acestuia. Cât despre soluția magistraților Tribunalului Neamț, de respingere a acțiunii formulate de Serghei Tomuz ziarului și a Curții de Apel Iași, apărătorul său, Alexandrin Reznic ne-a declarat:

„Dl. Tomuz a luat act de soluția Tribunalului Neamț, urmează să analizeze motivele care au stat la baza respingerii cererii de chemare în judecată și oportunitatea formulării căii de atac. Dumnealui își menține în continuare opinia referitoare la prejudiciul de imagine adus prin prezentarea ca un infractor căutat și reiterează faptul că nu s-a sustras în niciun moment, iar demersul de extrădare solicitat de către autoritățile S.U.A. a eșuat. Deși a fost admisă cererea de către Curtea de Apel Iași (care a analizat strict cererea de extrădare, nu și fondul acuzației), apărarea dlui. Tomuz a făcut demersuri în fața autorităților americane pentru a demonstra că acesta nu a comis nicio infracțiune pe teritoriul S.U.A., au fost trimise un set de înscrisuri și memorii către instanța de judecată, FBI și procurorul de caz, iar în consecință cei de la US Marshals (responsabili cu preluarea persoanelor căutate) nu s-au prezentat pentru a-l prelua pe dl. Tomuz din România, astfel încât magistrații au fost nevoiți să constate încetarea de drept a arestului preventiv și punerea în libertate a persoanei extrădabile. În consecință am formulat și o plângere la CEDO pentru încălcarea a numeroase dispoziții legale și principii pe parcursul procesului de extrădare, cererea fiind declarată admisibilă, urmează să fie analizată pe fond. Dumnealui este liber din luna noiembrie 2022, în acest moment se află alături de familia sa în Republica Moldova (…)”.

Acocatul Marius Brănici: Un proces cu o particularitate aparte

De partea cealaltă, Marius Brănici, avocatul care a reprezentat în proces Grupului de Presă MEDIANET și pe reporterul Ziarului de Iași a declarat: “Ne bucurăm că am contribuit prin experiența noastră la obținerea unei soluții în favoarea libertății presei. Pe parcursul desfășurării procesului, am informat clientul cu privire la etapele acestuia, stadiul dosarului, excepțiile invocate. Litigiile cu implicarea mass-media prezintă o particularitate aparte, cu atât mai mult în acest litigiu, în care inclusiv o instanță de judecată a figurat în proces în calitate de pârât, astfel încât a fost necesară o analiză optimă a dispozițiilor legale incidente și a practicii judiciare conturate în astfel de litigii. Soluția obținută reprezintă o confirmare în plus a faptului că libertatea jurnaliștilor de a aduce în atenția cititorilor informațiile de interes public despre care iau cunoștință este unul dintre aspectele esențiale pentru progresul unei societăți democratice. Având în vedere, deci, importanța deosebită a acestei chestiuni pentru clientul nostru, conchidem prin a mulțumi pentru încrederea acordată și pentru posibilitatea de a oferi cele mai bune argumente pentru reprezentarea intereselor sale”.