Un pas mic spre redresare

Fotbaliştii Politehnicii petrec în tihnă cele două zile libere primite la finalul partidei cu Dinamo Bucureşti, de sâmbătă. Victoria obţinută în faţa dinamoviştilor, 1-0, prima din 2021, care a reaprins speranţele evitării retrogradării, a mai adus zâmbete pe buzele jucătorilor ieşeni. Poli, care are un meci mai puţin disputat, este acum la doar patru puncte de baraj dacă luăm în calcul înjumătăţirea punctelor, care va apărea la finalul sezonului regulat.

Succesul în faţa “câinilor” are două cauze principale: după cum am precizat şi în cronica partidei, calitatea adversarului a fost extrem de modestă. Fără şase fotbalişti importanţi, cu şapte jucători under 21 pe teren şi cu mulţi “purtători ilegali” ai tricoului roşu, conduşi de un antrenor care articula greu cuvintele, Dinamo, măcinată şi de scandalurile uriaşe de la nivelul acţionariatului, a confirmat că, la acest moment, este cea mai slabă echipă din Liga I.

Acest lucru nu trebuie să ştirbească total meritele gazdelor. După un start inexplicabil de modest, în care a fost excesiv de temătoare, Poli a căpătat curaj, s-a dăruit total, a stat bine în teren şi a profitat din plin de slăbiciunile adversarului. Treptat, apărarea şi-a dat seama că nu are niciun motiv de a se teme de atacanţi ca alde Blejdea, Moldoveanu, Stere ori Nepomuceno şi a rulat sigur, mijlocul a rupt bine ceea ce încercau să ţeasă Anton şi Achim, iar atacul a speculat slăbiciunile fragilei apărări dinamoviste. La acest lucru a contribuit şi ciudata dispunere tactică a oaspeţilor, cu trei fundaşi centrali în faţa unui singur vârf, Djuranovic, care s-a descurcat foarte bine şi în asemenea condiţii. Registrul gândit de Gigi Mulţescu a generat şi lăsarea de spaţii largi în zonele laterale, unde Platini şi Calcan, ajutaţi şi de urcările bune ale fundaşilor laterali Onea şi Buşu, au zburdat. Mai trebuie remarcat şi aceea că antrenorul gazdelor, Nicolo Napoli, şi-a adaptat mai bine echipa la condiţiile de joc, care au adus aminte de bătăliile în noroi de pe la Călugăreni ori Podul Înalt. Italianul a renunţat la jucători precum Vega ori Flores, atraşi mai mult de „floricele”, şi a mizat pe fotbalişti care pun osul sau sunt rapizi. Justeţea deciziei a fost susţinută şi de jocul ieşenilor, dar şi de prestaţia palidă a celui mai tehnic jucător al oaspeţilor, Fabbrini, vizibil incomodat de starea suprafeţei care poartă numele de gazon…

 La final, statistica a susţinut justeţea succesului Politehnicii: 11-6 la şuturi, 7-1 la încercări cadrate, 4-7 la cornere.

Succesul cu Dinamo nu trebuie să îmbete Iaşul cu apă rece, pauza de campionat care urmează fiind determinantă pentru viitorul echipei. În primul rând, Napoli, care a câştigat la primul meci acasă de la revenirea la Poli, are timpul necesar de a-şi pune amprenta personală pe echipa pe care a antrenat-o doar vreo trei-patru zile înaintea duelului cu Dinamo. În acelaşi timp, rezolvarea problemelor uriaşe existente la club trebuie să înceapă rapid, dacă se doreşte cu adevărat evitarea retrogradării. Drumul până la salvare, lung, este extrem de dificil, sosirea la finiş cu fruntea sus depinzând esenţial de modul în care vor fi gestionate următoarele două săptămâni.

Poli-catalog

Brănescu (5,5) – a parat singurul şut pe poartă trimis de oaspeţi.

Onea (5,5) – a arat flancul său.

R. Popa (5,5) – sigur.

Baxevanos (5,5) – fără probleme în faţa palizilor atacanţi adverşi.

Buşu (5,5) – a onorat banderola, anihilându-l pe Sorescu.

De Iriondo (5,5) – muncitor.

Passaglia (5,5) – şi-a făcut treaba.

Platini (6) – dedicat, a contribuit esenţial la faza din care a apărut golul.

Vanzo (5) – a alergat mult, nicio reuşită notabilă.

A. Stan a jucat 12 minute.

Djuranovic (6,5) – a trimis patru şuturi pe poartă, ultimul găsind ţinta.

Calcan (6) – a pasat ideal la gol.

Acosta a intrat în minutul 81, iar Vega în minutul 90^3.