Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ce finanţări prinde Iaşul din colosul PNRR. Ce-i sigur şi ce este în dubiu

GALERIE
cardio_miroslava1-700x420cardio_miroslava
  • cardio_miroslava1-700x420
  • cardio_miroslava
- +

Cea mai mare investiţie care ne vizează direct este Institutul Inimii de la Miroslava (foto-proiect), estimată la 350 de milioane de euro, mai mult de jumătate putând fi decontată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Planul de rezilienţă a fost aprobat recent de către autorităţile europene, iar, din decembrie, ar urma să ajungă în ţară primii bani. „Ziarul de Iaşi” a consultat versiunea finală, inclusiv anexele fiind acum publicate în detaliu, iar în plan figurează unele proiecte noi, relevante pentru judeţ.

O primă certitudine este includerea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) pe lista spitalelor noi care vor fi construite în ţară. În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au mai fost nominalizate proiecte locale predefinite în domeniul managementului apelor (baraje), al educaţiei (centre digitale) şi deşeurilor (centru regional).

Din PNRR putem afla şi calendarul asumat pentru autostrada A7 şi tronsoane din A8. Cu toate acestea, judeţe din vestul şi sudul ţării au mai multe proiecte predefinite faţă de Iaşi.

În schimb, o bună parte dintre finanţări vor fi acordate pe apeluri deschise de proiecte, inclusiv în fondul destinat primăriilor: de exemplu, Iaşul poate beneficia de noi tramvaie şi autobuze.

Un alt proiect care poate pune Iaşul pe lista finanţărilor vizează CET Holboca: retehnologizarea centralei prin renunţarea la utilizarea de cărbune.

În turism, Iaşul lipseşte cu desăvârşire din PNRR: în principal, sunt propuse 12 rute turistice şi modernizarea sau construirea unor muzee, dar capitala Moldovei nu figurează cu vreun obiectiv. „Ziarul de Iaşi” vă prezintă, mai jos, principalele proiecte predefinite în PNRR, relevante pentru întregul judeţ.

Finanţare de 200 mil. euro pentru IRMC?

Cu o investiţie estimată la 350 mil. euro, Institutul Inimii de la Miroslava ar putea primi o finanţare de până la 200 mil. euro, conform unor surse ZDI care au invocat discuţii informale purtate în acest sens cu factori de decizie de la Bucureşti.

Deocamdată, IRMC figurează pe o listă de 49 de unităţi spitaliceşti dintre care vor fi alese 25 de obiective. Proiectul IRMC este gestionat de Consiliul Judeţean, iar, la finalul acestui an, ar trebui să fie predat studiul de fezabilitate. În domeniul educaţiei apar centre digitale construite în jurul universităţilor.

Unul dintre acestea ar urma să fie specializat în tehnologii avansate de componente şi sisteme microelectronice şi va fi constituit în jurul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”. În sectorul managementul apelor, pe lista acumulărilor care necesită lucrări în regim de urgenţă au fost nominalizate 30 de baraje, iar două sunt din judeţul Iaşi: Hălceni (comuna Şipote) şi Pârcovaci (zona Hârlău).

Pe lista scurtă vor intra 20 de baraje care vor fi finanţate, iar alocarea ajunge la circa 280 milioane euro. Alte investiţii care se vor desfăşura în judeţul Iaşi în acest domeniu ţin de: extinderea distribuţiei de apă şi a reţelelor de canalizare în localităţi cu peste 2.000 locuitori, cadastrul apelor (delimitarea albiilor minore a cursurilor de apă) şi realizarea de noi staţii meteo.

În primul caz, din judeţul Iaşi sunt incluse pe lista extinsă 45 de aglomerări (oraşe, comune şi sate), dar accesul la finanţare se va face în funcţie de nivelul de maturitate al proiectelor tehnice şi fără a se suprapune cu investiţii derulate prin alte programe de finanţare. În total, la nivel naţional, sunt eligibile peste 1.100 de localităţi.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, 15 aglomerări urbane, printre care se numără şi Iaşul, vor fi deservite de cel puţin şapte centre integrate de colectare separată prin aport voluntar: sunt alocate 84 milioane euro, iar centrele vor fi construite până la finalul anul 2024.

Transport: care sunt termenele pentru A7 şi A8?

Investiţiile dedicate transportului rutier şi feroviar sunt unele dintre cele mai costisitoare din PNRR. Din păcate, municipiul Iaşi nu se regăseşte într-o formă similară cu alte oraşe mari care vor beneficia de finanţări importante în acest sens (Timişoara, Cluj, Arad, Braşov sau Constanţa).

Nu mai reluăm proiectele din aceste oraşe, ele sunt deja bine cunoscute în spaţiul public: de la metroul din Cluj şi până la conexiunile pe cale ferată cu aeroporturi. În schimb, ne vom referi strict la proiectele care au legătură cu Iaşul.

Conform obiectivelor PNRR, până la finalul anului 2023 trebuie semnate toate contractele de lucrări pentru autostrada A7 Ploieşti – Paşcani (319 km), precum şi în cazul capetelor sectorului montan al A8 (Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Legin – Tg. Neamţ, un total de 59 km).

Termenul de finalizare a lucrărilor este prima jumătate a anului 2026. În ceea ce priveşte tronsonul din A8 Ungheni – Iaşi – Tg. Neamţ, investiţia va fi finanţată prin intermediul Programului Operaţional Transporturi (POT), alături de restul sectorului montan din A8, precum şi drumul Paşcani – Siret (continuarea autostrăzii A7 spre nordul ţării).

Pe parte rutieră, Iaşul mai figurează cu două proiecte pe lista de rezervă, dar şansele de finanţare sunt destul de reduse: legătură A8 – Leţcani Vest – Centură – Dacia (poziţia 7 din 27) şi Vaslui – Iaşi – A8 (parte din centura Est a Iaşului, poziţia 12).

Pe partea feroviară, în PNRR sunt prevăzute 51 milioane euro pentru reabilitarea a 39 km din cei aproape 190 km de cale ferată pe ruta Mărăşeşti – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi. Lucrările vizează schimbarea elementelor de suprastructură deteriorate şi au ca scop eliminarea restricţiilor de viteză.

Fondul local rămâne o necunoscută în privinţa alocărilor

Cu toate că, iniţial, s-a vehiculat că vor exista alocări predefinite pentru oraşe în fondul local, în documentele consultate de ZDI nu există vreo anexă care să prevadă acest lucru.

În schimb, se ştie clar un lucru: alocarea la nivel naţional este de 2,1 miliarde euro, iar din aceşti bani vor fi finanţate proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe pentru tineri şi reabilitarea de clădiri publice.

De exemplu, o linie de finanţare din PNRR prevede achiziţia a 1.135 de vehicule nepoluante pentru transport public, precum autobuze şi microbuze (electrice sau hidrogen), tramvaie şi troleibuze.

Cel mai probabil, şi Iaşul va beneficia de un astfel de proiect (cu menţiunea că microbuzele sunt doar pentru comune), dar este dificil de estimat acum ce amploare va avea investiţia.

În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ, alocarea totală pe această achiziţie este de 310 milioane euro, iar banii vor fi acordaţi în cadrul a două sesiuni, pe concurs de proiecte: prima rundă va fi deschisă pentru toate reşedinţele de judeţ (şi Bucureştiul), iar cea de-a doua se va adresa strict acelor municipii care au reuşit să cheltuiască banii din prima sesiune.

Proiectele nu vor consta însă doar în achiziţia de vehicule, ci autorităţile locale vor trebui să se angajeze, de exemplu, să amenajeze benzi unice tocmai în ideea de a încuraja populaţia să utilizeze transportul public.

Astfel, ţine doar de Primăria Iaşi ce sumă va primi oraşul pe această linie de finanţare: de exemplu, achiziţia a încă 10 tramvaie noi ar costa undeva la 20 milioane euro. O prevedere clară aferentă fondului local vizează ca în toate municipiile reşedinţă de judeţ (implicit Iaşul) să fie amenajate minimum 40 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.

De precizat că PNRR mai cuprinde şi alte capitole, faţă de cele enumerate mai sus, unde Iaşul va avea acces la finanţare prin apeluri de proiecte, precum: păduri, energie sau transformare digitală.

Bugetul total al PNRR se ridică la peste 29 miliarde euro, iar banii trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, iar, din cauza timpului scurt, cel mai important aspect în atragerea finanţărilor de către autorităţi va fi nivelul de maturitate a proiectului tehnic aferent investiţiei propuse. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri