anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 29.05.2022

Ce finanţări prinde Iaşul din colosul PNRR. Ce-i sigur şi ce este în dubiu

GALERIE
cardio_miroslava1-700x420cardio_miroslava
  • cardio_miroslava1-700x420
  • cardio_miroslava
- +

Cea mai mare investiţie care ne vizează direct este Institutul Inimii de la Miroslava (foto-proiect), estimată la 350 de milioane de euro, mai mult de jumătate putând fi decontată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Planul de rezilienţă a fost aprobat recent de către autorităţile europene, iar, din decembrie, ar urma să ajungă în ţară primii bani. „Ziarul de Iaşi” a consultat versiunea finală, inclusiv anexele fiind acum publicate în detaliu, iar în plan figurează unele proiecte noi, relevante pentru judeţ.

O primă certitudine este includerea Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară (IRMC) pe lista spitalelor noi care vor fi construite în ţară. În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au mai fost nominalizate proiecte locale predefinite în domeniul managementului apelor (baraje), al educaţiei (centre digitale) şi deşeurilor (centru regional).

Din PNRR putem afla şi calendarul asumat pentru autostrada A7 şi tronsoane din A8. Cu toate acestea, judeţe din vestul şi sudul ţării au mai multe proiecte predefinite faţă de Iaşi.

În schimb, o bună parte dintre finanţări vor fi acordate pe apeluri deschise de proiecte, inclusiv în fondul destinat primăriilor: de exemplu, Iaşul poate beneficia de noi tramvaie şi autobuze.

Un alt proiect care poate pune Iaşul pe lista finanţărilor vizează CET Holboca: retehnologizarea centralei prin renunţarea la utilizarea de cărbune.

În turism, Iaşul lipseşte cu desăvârşire din PNRR: în principal, sunt propuse 12 rute turistice şi modernizarea sau construirea unor muzee, dar capitala Moldovei nu figurează cu vreun obiectiv. „Ziarul de Iaşi” vă prezintă, mai jos, principalele proiecte predefinite în PNRR, relevante pentru întregul judeţ.

Finanţare de 200 mil. euro pentru IRMC?

Cu o investiţie estimată la 350 mil. euro, Institutul Inimii de la Miroslava ar putea primi o finanţare de până la 200 mil. euro, conform unor surse ZDI care au invocat discuţii informale purtate în acest sens cu factori de decizie de la Bucureşti.

Deocamdată, IRMC figurează pe o listă de 49 de unităţi spitaliceşti dintre care vor fi alese 25 de obiective. Proiectul IRMC este gestionat de Consiliul Judeţean, iar, la finalul acestui an, ar trebui să fie predat studiul de fezabilitate. În domeniul educaţiei apar centre digitale construite în jurul universităţilor.

Unul dintre acestea ar urma să fie specializat în tehnologii avansate de componente şi sisteme microelectronice şi va fi constituit în jurul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”. În sectorul managementul apelor, pe lista acumulărilor care necesită lucrări în regim de urgenţă au fost nominalizate 30 de baraje, iar două sunt din judeţul Iaşi: Hălceni (comuna Şipote) şi Pârcovaci (zona Hârlău).

Pe lista scurtă vor intra 20 de baraje care vor fi finanţate, iar alocarea ajunge la circa 280 milioane euro. Alte investiţii care se vor desfăşura în judeţul Iaşi în acest domeniu ţin de: extinderea distribuţiei de apă şi a reţelelor de canalizare în localităţi cu peste 2.000 locuitori, cadastrul apelor (delimitarea albiilor minore a cursurilor de apă) şi realizarea de noi staţii meteo.

În primul caz, din judeţul Iaşi sunt incluse pe lista extinsă 45 de aglomerări (oraşe, comune şi sate), dar accesul la finanţare se va face în funcţie de nivelul de maturitate al proiectelor tehnice şi fără a se suprapune cu investiţii derulate prin alte programe de finanţare. În total, la nivel naţional, sunt eligibile peste 1.100 de localităţi.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, 15 aglomerări urbane, printre care se numără şi Iaşul, vor fi deservite de cel puţin şapte centre integrate de colectare separată prin aport voluntar: sunt alocate 84 milioane euro, iar centrele vor fi construite până la finalul anul 2024.

Transport: care sunt termenele pentru A7 şi A8?

Investiţiile dedicate transportului rutier şi feroviar sunt unele dintre cele mai costisitoare din PNRR. Din păcate, municipiul Iaşi nu se regăseşte într-o formă similară cu alte oraşe mari care vor beneficia de finanţări importante în acest sens (Timişoara, Cluj, Arad, Braşov sau Constanţa).

Nu mai reluăm proiectele din aceste oraşe, ele sunt deja bine cunoscute în spaţiul public: de la metroul din Cluj şi până la conexiunile pe cale ferată cu aeroporturi. În schimb, ne vom referi strict la proiectele care au legătură cu Iaşul.

Conform obiectivelor PNRR, până la finalul anului 2023 trebuie semnate toate contractele de lucrări pentru autostrada A7 Ploieşti – Paşcani (319 km), precum şi în cazul capetelor sectorului montan al A8 (Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Legin – Tg. Neamţ, un total de 59 km).

Termenul de finalizare a lucrărilor este prima jumătate a anului 2026. În ceea ce priveşte tronsonul din A8 Ungheni – Iaşi – Tg. Neamţ, investiţia va fi finanţată prin intermediul Programului Operaţional Transporturi (POT), alături de restul sectorului montan din A8, precum şi drumul Paşcani – Siret (continuarea autostrăzii A7 spre nordul ţării).

Pe parte rutieră, Iaşul mai figurează cu două proiecte pe lista de rezervă, dar şansele de finanţare sunt destul de reduse: legătură A8 – Leţcani Vest – Centură – Dacia (poziţia 7 din 27) şi Vaslui – Iaşi – A8 (parte din centura Est a Iaşului, poziţia 12).

Pe partea feroviară, în PNRR sunt prevăzute 51 milioane euro pentru reabilitarea a 39 km din cei aproape 190 km de cale ferată pe ruta Mărăşeşti – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iaşi. Lucrările vizează schimbarea elementelor de suprastructură deteriorate şi au ca scop eliminarea restricţiilor de viteză.

Fondul local rămâne o necunoscută în privinţa alocărilor

Cu toate că, iniţial, s-a vehiculat că vor exista alocări predefinite pentru oraşe în fondul local, în documentele consultate de ZDI nu există vreo anexă care să prevadă acest lucru.

În schimb, se ştie clar un lucru: alocarea la nivel naţional este de 2,1 miliarde euro, iar din aceşti bani vor fi finanţate proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe pentru tineri şi reabilitarea de clădiri publice.

De exemplu, o linie de finanţare din PNRR prevede achiziţia a 1.135 de vehicule nepoluante pentru transport public, precum autobuze şi microbuze (electrice sau hidrogen), tramvaie şi troleibuze.

Cel mai probabil, şi Iaşul va beneficia de un astfel de proiect (cu menţiunea că microbuzele sunt doar pentru comune), dar este dificil de estimat acum ce amploare va avea investiţia.

În cazul municipiilor reşedinţă de judeţ, alocarea totală pe această achiziţie este de 310 milioane euro, iar banii vor fi acordaţi în cadrul a două sesiuni, pe concurs de proiecte: prima rundă va fi deschisă pentru toate reşedinţele de judeţ (şi Bucureştiul), iar cea de-a doua se va adresa strict acelor municipii care au reuşit să cheltuiască banii din prima sesiune.

Proiectele nu vor consta însă doar în achiziţia de vehicule, ci autorităţile locale vor trebui să se angajeze, de exemplu, să amenajeze benzi unice tocmai în ideea de a încuraja populaţia să utilizeze transportul public.

Astfel, ţine doar de Primăria Iaşi ce sumă va primi oraşul pe această linie de finanţare: de exemplu, achiziţia a încă 10 tramvaie noi ar costa undeva la 20 milioane euro. O prevedere clară aferentă fondului local vizează ca în toate municipiile reşedinţă de judeţ (implicit Iaşul) să fie amenajate minimum 40 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.

De precizat că PNRR mai cuprinde şi alte capitole, faţă de cele enumerate mai sus, unde Iaşul va avea acces la finanţare prin apeluri de proiecte, precum: păduri, energie sau transformare digitală.

Bugetul total al PNRR se ridică la peste 29 miliarde euro, iar banii trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, iar, din cauza timpului scurt, cel mai important aspect în atragerea finanţărilor de către autorităţi va fi nivelul de maturitate a proiectului tehnic aferent investiţiei propuse. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C-aşa-i în tenis!

Nicolae GRECU

C-aşa-i în tenis!

Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial.

opinii

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Românitatea mea este dată, în mod esenţial, de faptul de a locui în limba română şi de a accepta să fiu numit român. Restul ingredientelor ţin de opţiunile mele personale.

Cinematografie, mit şi ideologie

pr. Constantin STURZU

Cinematografie, mit şi ideologie

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”. 

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

Aurelian-Petruș PLOPEANU

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

pulspulspuls

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, când ne gândim la prichiciul vetrei cel humuit şi când vedem cum se joacă unii aleşi locali cu motoceii imobiliari prinşi de horn de Mihăiţă, parcă nu prea ne saltă inima de bucurie.  

Caricatura zilei

Bronz specific

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.