Gafă de proporţii a Primăriei: pe un banner uriaș cu "Te iubesc, Iasi" a fost pusă o clădire din Chișinău
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Gafă de proporţii a Primăriei: pe un banner uriaș cu "Te iubesc, Iasi" a fost pusă o clădire din Chișinău

GALERIE
banner iasi1
  • banner iasi1
- +

Banner-ul de pe bulevardul Independenţei cu mesajul "Te iubesc, Iaşi" conţine o imagine cu o clădire din Chişinău. Primăria susţine că este un imobil de pe pietonalul Ştefan cel Mare. Istoricul Sorin Iftimi a confirmat că e o clădire din oraşul Chişinău. Istoricul crede că municipalitatea a făcut o confuzie între clădirea de pe strada Armenească din Chişinău şi Palatul Camilli din Iaşi de pe bulevardul Ştefan cel Mare, construit în anul 1904, care aparţine de Episcopia Romano-Catolică

Un banner "răsărit" pe o clădire de pe bulevardul Independenţei promovează Iaşul cu o imagine din Chişinău. Deşi bannerul aflat în apropiere de Pasajul Mihai Eminescu conţine o confuzie: una dintre fotografiile postate pe banner fiind o clădire din Chişinău, autorităţile locale ne contrazic, susţinând că ar fi totuşi din Iaşi.

Montată de Primăria Municipiului Iaşi pe imobilul de vis-a-vis de Policlinica stomatologică (Casa Asigurării Meşteşugarilor), reclama care promovează mesajul "Te iubesc, Iaşi" poate fi admirată de cei care aşteaptă mijloacele de transport în comun în staţia Independenţei, dar şi de cei ce tranzitează zona. O parte din oameni au rămas miraţi după ce au observat că printre fotografiile cu clădirile ieşene se numără şi un imobil pe care nu îl recunosc. Mai multe persoane au încercat să localizeze clădirea din imaginea de deschidere a bannerului, iar postări pe această temă au apărut atât pe grupul de Facebook "Grupul Iași (fotografii vechi)", cât şi pe platforma de socializare Reddit.

După lungi dezbateri tematice, mai mulţi cetăţeni, majoritatea pasionaţi de istorie locală, dar şi de arhitectură şi monumente istorice, au identificat clădirea în cauză şi au localizat-o în Republica Moldova. Fotografia respectivă datează de la începutul secolului al XX-lea şi este preluată de pe o carte poştală care prezintă o vedere generală cu strada Armenească din capitala Republicii Moldova.

Iaşul - oraş regal, promovat cu imagini din ţara vecină

Cu toate că Iaşul are o istorie bogată şi un număr mare de clădiri istorice, administraţia municipală promovează oraşul cu imagini din ţara vecină. Pe bannerul pe care apar opt imagini cu monumente istorice ieşene şi-a găsit locul şi o fotografie cu strada Armenească din Chişinău. Alături de aceasta, pe banner se regăsesc imagini cu Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri", Hotelul Traian, Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" şi Palatul Culturii. Pe reclama afişată pe clădirea din lateralul Pieţei Independenţei se pot vedea sigle ale Primăriei Municipiului Iaşi, dar şi cea a titlului onorific de Oraş Regal, conferit municipiului în mai 2018 de către Majestatea Sa Margareta, custodele Coroanei Române. În acelaşi timp, este afişată şi titulatura de capitală istorică a României.

În trecut, Iaşul a avut un rol important în istoria românilor, în mai multe rânduri fiind capitală. Între anii 1859 şi 1862, Iaşul a fost una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite. Iar în timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1918, în perioada în care Bucureştiul se afla sub ocupaţie germană, Iaşul a fost capitală a Regatului. Numărul mare de clădiri şi monumente istorice pe care le găsim astăzi pe raza municipiului Iaşi puteau înlocui cu uşurinţă imaginea din Chişinău. Numai pe bulevardul Independenţei trecem zilnic pe lângă patru imobile care se regăsesc pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi, întocmită de Ministerul Culturii, prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Care este punctul de vedere al administraţiei ieşene?

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iaşi, Sebastian Buraga, a fost contactat de reporterii Ziarului de Iaşi cu privire la imaginea clădirii de pe strada Armenească din Chişinău, asociată cu proiectul "Te Iubesc, Iaşi". Respectivul banner a fost amplasat pe bulevardul Independenţei de către primărie, în parteneriat cu mai multe ONG-uri ieşene din domeniul turismului şi al culturii, prin care se doreşte promovarea oraşului şi atragerea unui număr mai mare de turişti în municipiu. "Este vorba despre un proiect sprijinit de Primăria Municipiului Iaşi prin montarea acestui banner. Este vorba despre proiectul «Te Iubesc, Iaşi», realizat în parteneriat cu mai multe organizaţii neguvernamentale, care îşi doresc promovarea Iaşului şi a turismului în Iaşi. Clădirea despre care este vorba este din Iaşi. Vă rog să vizitaţi pietonalul Ştefan cel Mare, vis-a-vis de Banca Naţională a României, unde o să puteţi vedea clădirea care aparţine de Episcopia Romano-Catolică din Iaşi, care a şi fost renovată", a declarat, pentru Ziarul de Iaşi, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iaşi, Sebastian Buraga.

Istoricul Sorin Iftimi confirmă că fotografia este din Chişinău

Contactat de reporterii de la Ziarul de Iaşi, istoricul Sorin Iftimi a făcut o comparaţie între imaginea folosită pe bannerul amplasat pe bulevardul Independenţei şi imaginea care se poate vedea pe cartea poştală din Chişinău. Muzeograf al Muzeului de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal "Moldova" Iaşi, Sorin Iftimi a confirmat că fotografia afişată pe banner este din Republica Moldova.

Clădirea din Chișinău promovată greșit la Iași

El a afirmat, în acelaşi timp, că în municipiul Iaşi nu există, în zilele noastre, o clădire asemănătoare ca arhitectură cu cea care se poate vedea pe banner. "Într-adevăr, fotografia de pe acel banner este imaginea de pe cartea poştală din Chişinău. Probabil că au fost adunate mai multe imagini de acest gen. Cred că nu le-a fost foarte clară provenienţa imaginii. Din moment ce pe cartea poştală scrie Chişinău este evident, e clar", susţine istoricul ieşean. Sorin Iftimi crede că administraţia a făcut o confuzie între clădirea de pe strada Armenească din Chişinău şi Palatul Camilli din Iaşi, de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, care aparţine de Episcopia Romano-Catolică. Imobilul a fost construit în anul 1904 de episcopul Iosif Camilli. 

Palatul Camilli din Iaşi, clădirea care i-a confuzionat pe angajații Primăriei

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.