Caută 
5 MIN
Două dintre cele mai autorizate voci în domeniul infecţios din Moldova au intrat în coliziune. O postare pe pagina personală de Facebook a fostului director medical de la Spitalul de Boli nfecţioase Iaşi pare să fi inflamat lumea medicală. Acesta face, printre altele, o afirmaţie surprinzătoare, care vine în conflict cu politicile publice de combatere a pandemiei. Prezenţa virusului în nas sau gură nu înseamnă automat boală, spune el, sintetic. O altă afirmaţie are la bază experienţa familiei: el şi fiica au descoperit cu surprindere, la teste plătite, că au anticorpi Covid, dar fără să fi avut simptome. În final dă şi un sfat autorităţilor: “Ne-ar ajuta să înţelegem câţi din cei diagnosticaţi au dezvoltat anticorpi la valori protectoare”, sugerând că e foarte importantă cantitatea acestora anticorpi. Replica directoarei Spitalului de Infecţioase, dr. Carmen Dorobăţ, este că importantă e şi calitatea anticorpilor. Ce spunea aceasta despre celelalte observaţii? Dar despre cât de sigure sunt variantele oficiale de lucru în combaterea pandemiei?
La Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” din Iaşi, alaltăieri, de exemplu, nu mai era internat niciun pacient asimptomatic şi diagnosticat cu COVID 19. De la momentul ordinului Ministerului Sănătăţii privind condiţiile de internare/externare pentru pacienţii asimptomatici şi cu forme uşoare, doar trei din această categorie şi care se aflau în evideţele spitalului au plecat acasă la cerere. Ceilalţi au fost externaţi la împlinirea celor 10 zile de spitalizare cu condiţia să respecte zilele de izolare rămase. Există însă pericolul sau nu ca asimtomatici să transmită boala? Inclusiv oficialii de la OMS s-au contrazis până acum în declaraţii.
Nu bolnavi, ci doar purtători
Într-o postare recentă pe Facebook, foarte distribuită şi comentată, medicul ieşean Mihnea Hurmuzache, fost director medical la Spitalul de Boli Infecţioase, a afirmat că pacienţii asimptomatici cu COVID 19 sunt doar purtători ai virusului, nu şi bolnavi. Nu e o simplă declaraţie, ci o experienţă personală, spune el. “(…) În România, de patru luni, toată energia şi resursele sunt canalizate aproape exclusiv pe identificarea virusului în nas sau faringe – metodă RT-PCR. Prezenţa lui la acest nivel este similară, potrivit definiţiei de caz oficiale, cu boala! Chiar dacă pacientul este asimptomatic! Mai degrabă aceştia sunt doar purtători nazo-faringieni ai virusului, şi nu bolnavi, putând, e adevărat, în anumite condiţii, să îl transmită”, a scris medicul Mihnea Hurmuzache. Până acum, la spital, toate externările asimptomaticilor s-au făcut după o consiliere în prealabil a pacienţilor, în care li s-a explicat obligativitatea respectării regulilor de protecţie şi, după caz, izolare.
Abia după aceea sunt preluaţi de mediciul de familie. Replica observaţiilor dr. Hurmuzache nu a întârziat, şi chiar de la cea care este şefa lui. “Aceşti pacienţi trebuie să înţeleagă că noi, medicii, încă suntem pe un teren nesigur. Dacă în alte infecţii, cum este infecţia cu HIV, cu virusul hepatitei B sau cu virusul hepatitei C, ştim ceea ce înseamnă corelarea valorii matematice a unei încărcături virale şi evoluţia ulterioară a bolii sau a simptomelor clinice, în ceea ce priveşte infecţia cu SARS COV2 nu ştim încă , de exemplu, valoarea încărcăturii virale sub care un pacient nu mai este contagios. Dacă am avea o astfel de valoare, lucrurile ar fi mult mai simple”, a replicat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva”.
Hurmuzache – contează cantitatea de anticorpi; Dorobăţ – contează şi calitatea
În opinia medicului Mihnea Hurmuzache, în acest moment ar fi necesară o testare masivă în rândul foştilor pacienţi Covid 19, dar şi în rândul populaţiei sănătoase, din punctul de vedere al cantităţii de anticorpi din organism. “Avem la ora actuală în România aproximativ 22.000 persoane vindecate – simptomatici şi asimptomatici. Dintre acestea, măcar 25% – eşantionate pe grupe de vârstă similare numărului total de îmbolnăviri confirmate – ar trebui testaţi pentru anticorpi IgG, la 1 luna şi 3 luni de la primul test PCR pozitiv! Ne-ar ajuta să înţelegem câţi din cei diagnosticaţi au dezvoltat anticorpi la valori protectoare (peste 10 ui/ml), care subprotectoare (sub 10 ui) şi care deloc. (…) Aceste rezultate ar trebui comparate cu cele ale aceleiaşi investigaţii, pe persoane nediagnosticate pozitiv anterior, din populaţia generală, eşantionate similar pe grupe de vârstă. Rezultatele ar fi extrem de utile şi în acelaşi timp probabil spectaculoase”, a mai scris dr. Hurmuzache.
Dar nu numai cantitatea de anticorpi este suficientă, ci şi calitatea acestora, această valoare fiind ultilă tocmai pentru crearea unui vaccin pentru boală, spune preopinenta lui. “Nu ştim încă care este voaloarea matematică a titrului de anticorpi protector, dacă aceşti anticorpi rezistă în timp sau nu. De exemplu, în cazul gripei, anticorpii nu rezistă de la un sezon la altul, de aceea ne vaccinăm înainte de fiecare sezon gripal. Dacă nu ştim titrul anticorpilor, nu ştim cât de puternici sunt ei, ca şi garanţie în faţa unei reîmbolnăviri. Spun asta pentru că la COVID 19 am avut pacienţi care au devenit negativi, iar ulterior s-au pozitivat”, a spus Carmen Dorobăţ.
Au fost şi cazuri în care persoane care nu au fost diagnosticate la testare au apărut cu anticorpi. “Ziarul de Iaşi” a relatat în urmă cu câteva săptămâni cazul unui medic rezident refuzat la donarea de plasmă pentru că nu avea dovada că a făcut boala, deşi avea anticorpi. Şi Mihnea Hurmuzache a afirmat în aceeaşi postare că, în urma unei testări, i-au ieşi anticorpi, chiar dacă testele RL-PCR ale sale au fost negative. “Din experienţă personală, eu şi încă un membru al familiei, deşi negativi la testări PCR, avem anticorpi la un anumit nivel, fără să fi avut simptome în ultimele 5 luni! Teste făcute cu plată în sistemul privat, pentru a-mi satisface curiozitatea medicală.”, a scris acesta.
Reguli noi la Infecţioase: toţi foştii pacienţi, rechemaţi la control
Probabil că Mihnea Hurmuzache a făcut parte dintre persoanele asimptomatice, care să se fi negativat fără să ştie. Dar asta nu se poate şti sigur. De remarcat este faptul că, deşi sunt teoretic purtători de SARS COV 2, ultimul ordin al ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru nu prevede nicio retestare a asimptomaticilor după externare. Şi asta chiar dacă sunt externaţi pozitiv.
Singura măsură prevăzută după părăsirea spitalului este monitorizarea acestora de către medicul de familie, care trebui să urmărească dacă apar simptomele bolii sau nu.”Ca urmare, aceşti pacienţi care se externează la cerere trebuie să plece din spital cu o consiliere foarte puternică din partea medicului curant. Trebuie să-i protejeze pe cei din jur şi, automat, şi noi trebuie să fim şi mai precauţi din acest moment. În acest context, după discuţiile avute în cadrul ultimului Consiliu Medical , s-a hotărât ca pacienţii COVID să fie rechemaţi la control după 30 de zile, absolut toţi, indiferent de momentul în care se externează”, a adăugat Carmen Dorobăţ.
La Spitalul de Boli Infecţioase sunt aproximativ 80 de paturi libere. Ieri, la Iaşi au fost diagnosticate cu COVID-19 şapte persoane, în timp ce la nivel de ţară numărul depistaţilor a ajuns la 592, iar 13 persoane au decedat, bilanţul deceselor ridicându-se la 1.847.
