Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Mistica secretului

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Ne îndreptăm oare către un regim autoritar, în care renasc vechi frustrări şi obsesii? (...) Din luările de poziţie pe care le-am urmărit în aceste zile, reiese că situaţia actuală a Arhivelor ridică serioase semne de întrebare. Se perpetuează o anomalie: Arhivele sunt în subordinea Ministerului de Interne, ceea ce ne trimite din nou la isteria „secretului de stat”. Ar fi o regretabilă reîntoarcere în timp.

Un excelent articol al lui Florea Ioncioaia de pe site-ul Contributors atrage atenţia asupra unei chestiuni care îi preocupă în aceste momente pe istorici şi nu numai pe ei; titlul articolului este lămuritor: Cum ieşim din tărâmul secretului: o dezbatere despre libertatea de cercetare în România de azi. E vorba de accesul la arhive, dar şi de modul în care sunt gestionate arhivele. Comunitatea cercetătorilor a reacţionat prin proteste publice sau prin dezbateri, cum a fost aceea care avut loc ieri la Iaşi. Lucrurile, în fond, sunt extrem de clare: un istoric nu-şi poate exercita profesiunea dacă nu are acces la documente. A-l împiedica în acest demers înseamnă a comite un act de cenzură, prin nimic justificat. Nefiind istoric, îi las pe cei în drept să-şi argumenteze poziţia şi doleanţele. Ce mi se pare mie frapant este că autorităţile care împiedică sau limitează accesul la arhive readuc în actualitate o caracteristică a regimului comunist, şi anume obsesia secretului de stat. Acesta din urmă era atât o justificare a cenzurii, cât şi un mijloc de a supraveghea şi controla populaţia. Relaţiile cu străinii, spre exemplu, erau interzise în virtutea ideii (fantasmei, mai bine zis) că orice străin era un spion potenţial, capabil - prin şiretlicuri perverse - să-l facă pe cetăţeanul român să divulge secrete de stat sau informaţii ce puteau fi apoi utilizate în acţiunea de „defăimare” a României.

În ce priveşte cărţile şi presa, cenzura era necruţătoare. Curând după instalarea regimului de „democraţie populară”, de la Bucureşti plecau instrucţiuni ce stabileau o lungă listă de subiecte, informaţii etc. care intrau în zona secretului de stat: printre ele, ştirile despre epidemii, incendii, secetă, accidente de cale ferată, crime, jafuri etc., apoi date statistice din domeniul economic, indicaţii asupra amplasării întreprinderilor ş.a.m.d. O nomenclatură complicată, ascultând de criterii inefabile, împărţea întreprinderile în: a) cele despre care nu se poate face în presă nici un fel de publicitate; b) cele despre care se poate scrie menţionând activităţile de partid, culturale, sportive, obşteşti şi în legătură cu care se pot cita doar anumite secţii; c) cele despre care se poate scrie fără a se preciza localitatea.

Găsim astfel de minunăţii în câteva cărţi apărute în anii ’90, scrise din păcate de neprofesionişti, dar care au meritul de a reproduce documente din… arhivele cenzurii. Le-am comentat la vremea potrivită, reiau aici unele exemple. O circulară a Direcţiei Presei (acesta era numele cenzurii) din martie 1957 preciza că nu se va da publicităţii nimic despre noul tip de autocamion românesc SR 104 şi despre motorul Diesel cu două diferenţiale. Întreprinderea chimică nr. 10 din Bucureşti va fi popularizată numai cu referire la masele plastice din vinilin pe care le produce. În luna mai a aceluiaşi an se interzicea popularizarea, sub orice formă, a următoarelor produse: „combine de recoltat stuf, piese de balotat stuf, gredere, maşini de plantat orez, transbordor aerian, maşină pneumatică, maşină centrifugală de filat bumbac, automotorul Diesel electric lung de 90 metri, oscilatorul de înaltă frecvenţă pentru analize de laborator, construit la unitatea pentru construcţii de aparate de laborator, reostatul pentru pupitrul de comandă tip B, un nou aparat telefonic cu cheie, draga pitică de la AN Giurgiu, prototipul turbinei AC3 de la Combinatul Metalurgic Reşiţa, prototipul de combină construit la Uzinele Semănătoarea, în care presa de paie este înlocuită cu un coş etc., etc.”. Câţiva ani mai târziu, în 1964, vedem cum dintr-un articol de ziar cenzura elimină o referire la fabrica de negru de fum din Piteşti, iar din alt articol elimină un paragraf care descrie strungul revolver de 40 mm diametru. Ba chiar, de la rubrica „Revista presei”, se reiau fragmente din articolul unui ziarist francez care vizitase regiunea Ploieşti, iar cenzura elimină propoziţia „la Câmpina funcţinează un centru pentru producţia cauciucului sintetic”. Mistica secretului de stat derivă, se vede uşor, dintr-o psihoză a încercuirii: ca să se apere, sistemul trebuia să se închidă şi să devină opac.

Ne îndreptăm oare către un regim autoritar, în care renasc vechi frustrări şi obsesii? Arhivele Statului au cunoscut o perioadă bună - multe mărturii concordă în acest sens - în anii când au fost conduse de istoricul Dorin Dobrincu. Din luările de poziţie pe care le-am urmărit în aceste zile, reiese că situaţia actuală a Arhivelor ridică serioase semne de întrebare. Se perpetuează o anomalie: Arhivele sunt în subordinea Ministerului de Interne, ceea ce ne trimite din nou la isteria „secretului de stat”. Ar fi o regretabilă reîntoarcere în timp.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri