Povestea profesorului de Religie cu 10 la Titularizare care a ales o şcoală de la ţară. Foloseşte tehnologia ca să îi apropie pe elevi de Dumnezeu

Ionel ne-a dezvăluit că dragostea sa pentru religie s-a născut în copilărie, odată cu primele sale vizite la biserică, iniţiate de sora sa. „Învăţăturile pe care le primeam de la părintele din sat m-au captivat. Am realizat că ceea ce ne învaţă acolo are o legătură puternică cu viaţa noastră de zi cu zi”, a spus acesta. Apoi, tânărul a început o frumoasă călătorie spre cunoaşterea spirituală.

Drumul spre profesorat

Născut în comuna Bivolari din judeţul Iaşi, Ionel Anghel a urmat Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi, între anii 2002-2007, făcând parte din penultima generaţie cu cinci ani de liceu. A continuat apoi cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi şi un masterat în Teologie Sistematică. Din anul 2013 este profesor de religie la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Ciobanu” din Andrieşeni, singura şcoală unde acesta a profesat.

A susţinut de trei ori examenul de Titularizare, pentru că posturile ocupate primele dăţi nu erau titularizabile. Ultima dată a avut notă maximă şi ar fi putut opta pentru orice altă unitate de învăţământ, însă a ales să-şi dedice cariera şcolii şi elevilor din Andrieşeni şi să facă naveta de la Iaşi. Profesorul de religie rămâne modest în ceea ce priveşte nota 10 pe care a obţinut-o. „Nu sunt un soi de geniu. Pur şi simplu mi-au căzut subiecte care mi-au plăcut foarte mult, dar a fost o încununare a unei munci de ani de zile. E o notă care reflectă şi munca altor persoane din viaţa mea, de la doamna învăţătoare la părintele din sat şi părinţi. Nu aş fi putut lua 10 curat fără ei, dacă nu aveam un scris frumos, inteligibil, aşa cum m-a determinat doamna învăţătoare să îl am, de exemplu”, a explicat Ionel Anghel.

„Atunci când am luat 10 era deja a treia oară când dădeam examenul de Titularizare, dar pentru că prima dată am ales Andrieşeni şi mi-au plăcut foarte mult mediul şi echipa de aici, am hotărât să revin pentru continuitate, pentru a reuşi să fac ceva. Lucrurile nu se pot schimba peste noapte şi simţeam că nu mi-am terminat treaba”, a mărturisit acesta.

La un moment dat, s-a gândit să aleagă satul natal, dar între timp postul a fost ocupat. „Este un cuvânt al Mântuitorului în Biblie care spune că «niciun proroc nu este primit bine în patria lui». Nu ştiu dacă e chiar aşa în zilele noastre, dar m-am gândit că ar fi o presiune în plus”, a precizat Ionel.

Ionel Anghel: „Nu am simţit niciodată că predau o disciplină de pe pagina a doua a catalogului”

Profesorul ne-a mărturisit că la baza alegerii sale de a preda în mediul rural a stat dorinţa de a lucra într-un mediu „frumos”. Însă, cum defineşte Ionel Anghel acest „frumos” al Andrieşeniului?

„Probabil că acest mediu frumos de care spuneam se întâlneşte şi în alte şcoli. Eu, care am predat doar la Andrieşeni, nu aş putea fi obiectiv. Este un mediu frumos, pentru că e vorba despre o iubire care se manifestă în moduri diferite, în funcţie de fiecare persoană. Mă refer la toţi oamenii care lucrează. Sunt legaţi într-un anume fel. Ca omul care locuieşte la ţară şi e mai legat de natură, aşa şi aici, la şcoala din Andrieşeni, am impresia că oamenii sunt legaţi între ei mai mult, printr-o iubire care se manifestă diferit, în sensul că unul vorbeşte frumos, altul te încurajează, celălalt te ajută la nevoie. Totodată, şi profesionalismul de aici m-a determinat să aleg Andrieşeni atât la nivelul conducerii, cât şi la nivelul colegilor”, a precizat acesta.

În plus, Ionel Anghel nu este singurul care a obţinut rezultate remarcabile la examenul de Titularizare şi a optat pentru mediul rural. Acesta ne-a povestit că are mulţi colegi în aceeaşi situaţie. „Văzând că au cu cine să facă treabă, au rămas”, a transmis cadrul didactic.

Strict din perspectiva disciplinei pe care o predă, dascălul ne-a împărtăşit că a avut parte mereu de înţelegere. „Disciplina religie întotdeauna a fost un subiect sensibil în şcoală şi felul în care se raportează inclusiv colegii de cancelarie. Aici, am avut parte susţinere. Nu am simţit niciodată că predau o disciplină de pe pagina a doua a catalogului”, a afirmat Ionel.

Triunghiul familie-şcoală-elev

Profesor dedicat religiei, Ionel Anghel găseşte în inima mediului rural un teren fertil pentru înţelegerea spirituală. Deşi recunoaşte că elevii din oraş excelează uneori, el observă că cei din mediul rural sunt mai apropiaţi de Dumnezeu şi de ora de religie. „Probabil aici vorbim şi de respectul pe care familia îl are faţă de religie şi faţă de biserică, pentru că mi se pare că la ţară oamenii au respect mai mare pentru părintele din sat şi pentru biserică”, a spus cadrul didactic.

În cazul elevilor care provin din familii de altă credinţă, profesorul de 36 de ani a spus că este important modul în care desfăşoară activitatea la oră. „Întotdeauna cei care au fost de altă confesiune şi-au dorit să participe la ore din propria iniţiativă, iar lucrurile acestea îmi dau curaj. Chiar zilele trecute vorbeam cu mămica unui elev de o altă confesiune şi îi spuneam că lucrurile care ne unesc sunt mai multe şi mai importante decât ceea ce ne deosebeşte şi că până la urmă, într-o oră pe săptămână, abia reuşim să discutăm, să facem despre ceea ce ne uneşte, decât despre ceea ce ne desparte”, a explicat Ionel Anghel.

Este de părere că educaţia religioasă este un efort colaborativ între şcoală, familie şi biserică, iar conştientizarea importanţei relaţiei cu Dumnezeu este o responsabilitate comună. „Încerc să contribui. Nu ştiu dacă pot eu neapărat să fac lucrul acesta. În orice demers educaţional există un triunghi familie-şcoală-elev. În ora de religie şi în relaţia lor cu Dumnezeu, eu pot să vin cu explicaţii, să îi îndrum. Însă, un rol important îl are familia şi, bineînţeles, relaţia lor cu biserica. Încerc să îi responsabilizez, să îi fac să conştientizeze că este important, că aşa cum trupul are nevoie de hrană şi igienă, tot aşa şi sufletul nostru are nevoie de Dumnezeu”, a precizat profesorul pentru „Ziarul de Iaşi”.

Mai puţin entuziasm în rândul elevilor

Dascălul din Andrieşeni şi-a dorit să evidenţieze importanţa implicării familiei şi sprijinului comunităţii, întrucât realităţile dure, precum lipsa hranei sau problemele din mediul familial, pot influenţa puternic atitudinea şi interesul elevilor chiar şi în contextul orelor de religie. Prin urmare, consideră acesta, profesorii devin o piesă crucială în captivarea interesului lor, deşi a observat o schimbare de atitudine în rândul tinerilor.

„Mă uitam, spre exemplu, când am făcut Secret Santa la şcoală, cum faţă de acum 10 ani, nu mai au entuziasm pentru nimic. Rămân eu surprins. Ei nu se mai bucură cu adevărat de orice. Şi observ cum acolo unde familia reuşeşte să acorde timp copilului şi să stea de vorbă cu el, se vede, acolo copiii sunt la înălţime”, a menţionat Ionel.

Cum apropii elevii de Dumnezeu?

Profesorul spune că de la început a simţit apropierea de Dumnezeu a oamenilor din Andrieşeni. A văzut că îşi poate face treaba şi poate aduce o completare faţă de ceea ce ei cunosc deja. Prin urmare, s-a străduit să organizeze lecţii mai accesibile şi atractive pentru elevii săi.

„Acum 10-11 ani am vrut să văd unde se situează ei, care sunt cunoştinţele lor. Vreo 2-3 ani am urmărit constant lucrul acesta, pentru a şti de unde plec. Apoi, mi-am propus anumite lucruri pe care ei ar trebui să le cunoască, să le stăpânească, să le practice după ce vor termina măcar clasa a VIII-a. Nu mi se pare normal, de exemplu, ca un copil de clasa a VIII-a să nu ştie ce sărbătorim de Crăciun şi de Paşte sau alte lucruri elementare. Nu pot să dea nişte explicaţii a unor lucruri ce ţin de religie în acelaşi fel în care ofereau ca răspuns bunicii lor, de exemplu. Trebuie să fie mai elevaţi, nu pot spune doar «aşa e bine» şi «aşa e rău». Trebuie să ştie şi «de ce»”, a explicat cadrul didactic.

Orice oră începe şi se termină cu o rugăciune

În clasele une predă Ionel, fiecare oră debutează şi se încheie cu o rugăciune adaptată nivelului de învăţământ al elevilor. Totodată, profesorul se străduieşte să integreze tehnologia în demersul educaţional, fiind conştient cât de mult îi captivează pe tineri. „Introducerea elementelor de tehnologie în demersul educaţional, chiar şi la ora de religie, cred că îi ajută să înţeleagă că a crede în Dumnezeu nu înseamnă să fii un înapoiat. Dimpotrivă, lucrurile acestea ne ajută să îl înţelegem mai bine”, a mărturisit acesta. Utilizând clipuri video şi analogii inteligente, profesorul Ionel Anghel îi ghidează pe elevi în explorarea unor concepte dificile, precum viaţa de dincolo, şi îi ajută să facă legături între ceea ce cunosc deja şi conceptele spirituale.

Pentru el, promovarea cititului este esenţială, fiind convins că acesta contribuie la formarea unei mentalităţi mai deschise şi la combaterea analfabetismului funcţional. „Trebuie să fie mereu un timp acordat cititului, fie individual, fie câte doi. Aşa cum arată şi testele, nu stăm prea bine la ceea ce înseamnă cititul şi ne ferim mereu de sintagma «analfabeţi funcţionali». Încercăm mereu şi la ora de religie să contribuim nu doar strict pe ceea ce prezintă lecţia ca şi conţinut, ci pentru ce are copilul nevoie”, a lămurit dascălul.

Pe lângă citit, profesorul de religie mai desfăşoară cu elevii săi şi activităţi ce privesc artele plastice, ajutându-i pe cei care nu au rezultate atât de bune la învăţătură să îşi descopere noi pasiuni.

Educaţie, împletită cu tehnologie şi tradiţie

Profesorul înţelege că tinerii sunt profund absorbiţi de universul digital, iar acest aspect nu poate fi neglijat. Cu o perspectivă optimistă, consideră că fiecare generaţie nouă aduce calităţi şi abilităţi superioare celei precedente. În loc să se plângă de faptul că elevii sunt distraşi din cauza tehnologiei, el îşi propune să o gestioneze într-un mod constructiv.

„E clar că tehnologia nu poate fi eliminată din viaţa lor şi, atunci, ar trebui convertită spre folosul lor. Însă, asta ar trebui să se întâmple cu măsură. Utilizarea tehnologiei uşurează munca la clasă, dar nu uşurează treaba cadrului didactic în pregătirea lecţiei acasă. Adică, eu orice filmuleţ de două-trei minute pe care îl pun la clasă, trebuie să îl vizualizez de câteva ori înainte pentru a vedea dacă el corespunde învăţăturii noastre ortodoxe. Toate au rolul lor. Chiar şi tehnologia îl are”, a specificat Ionel Anghel.

Cum înţeleg elevii semnificaţia Crăciunului

L-am întrebat pe profesorul din Andrieşeni cum le transmite elevilor semnificaţia religioasă a Crăciunului, cea mai mare sărbătoare din această perioadăţ. El ne-a mărturisit că descoperă mai multe despre Crăciun prin intermediul colindelor şi scenetelor pregătite, fiindcă simpla explicaţie, utilizată frecvent în demersul didactic, e mai puţin relevantă în acest context.

„Le explici într-o frază sau două, dar apoi explicaţia trebuie să intervină în alte mijloace, cum ar fi intonarea colindelor – de acolo ei află multe lucruri despre mesajul Crăciunului – sau pregătirea unei scenete de Crăciun. La ultima oră, înainte de vacanţa de iarnă, văd că au decorat clasa şi au făcut bradul. Îi întreb de ce au făcut lucrurile acestea, ce le vine în minte când le spun cuvântul «Crăciun». Foarte rar îmi spun că se gândesc la «Naşterea Domnului», iar de acolo pleacă totul. Le pun câteva filmuleţe cu Naşterea Mântuitorului, cântăm două-trei colinde, apoi fac legătura între ceea ce au văzut şi ceea ce au cântat. Le amintesc că atunci când merg cu colinda sunt asemenea îngerilor şi păstorilor care au vestit Naşterea lui Iisus şi, atunci, explicaţia este dublată de legătura lor cu viaţa reală. Le spun că toate aceste lucruri frumoase de care ne bucurăm, precum brad, vacanţă, întâlniri cu familia, nu ar fi avut loc dacă micul prunc nu s-ar fi născut în Bethleem”, a menţionat Ionel Anghel.