Proiectul prevede o serie de măsuri (drastice, după unii, necesare după alţii) de limitare a deficitului bugetar, dar şi pentru respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cresc anumite taxe şi impozite şi au fost introduse unele noi, IT-iştii nu vor mai fi scutiţi de la plata impozitului, la fel şi angajaţii din construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară (vezi AICI proiectul de lege).

După cum era de aşteptat, părerile legate de eliminarea facilităţilor fiscale acordate anumitor angajaţi sunt împărţite: unii economişti spun că sunt anormalităţi şi creează condiţii inegale între angajaţi, deci ar fi bine să fie eliminate, în timp ce mediul de afaceri consideră că aceste măsuri vor “dezlănţui urgia” în economia locală. „Facilităţile sunt anormalităţi. Cu toţii ar trebui să fim trataţi în mod egal în faţa regimului fiscal, cu alte cuvinte cu toţii trebuie să plătim impozite şi taxe pentru ca statul să funcţioneze”, susţine prof.univ.dr. Cristian Popescu, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, sunt scutite de la plata impozitului pe venit (adică 10%) persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, care desfăşoară activitate de creare de programe pentru calculator, facilităţi fiscale fiind acordate şi în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară.

CITESTE SI: Cum se vede de la Iaşi proiectul “Legii austerităţii fiscal-bugetare”? Povara cade 85% pe privat şi 15% pe bugetari

Acum, în cazul IT-iştilor, proiectul de lege prevede plata impozitului pe venit la sumele ce depăşesc 10.000 de lei brut. Prof.dr. Cristian Popescu completează: „Sigur, acordarea de facilităţi it-iştilor a fost o măsură excelentă la timpul ei. Dar ar trebui să fim conştienţi de un lucru: astfel de facilităţi sunt temporare, conjuncturale, ele nu se acordă niciodată pe termen nelimitat. Fac parte dintr-un proiect care are nişte obiective. Când acestea sunt atinse, se intră în normalitate.”

Nu este de aceeaşi părere şi Dorin Cristea, fondatorul companiei ieşene de IT RomSoft, cu aproape 100 de salariaţi. „IT-iştii sunt privilegiaţi, e adevărat, numai că IT-iştii produc, şi exact în asta vor să lovească. Sunt sigur că în câteva luni, jumătate de an, se vor încasa la buget mai puţini bani decât obţin acum, pentru că băieţii ăştia din IT sunt deştepţi, îşi vor deschide firme prin alte ţări şi nu au cum să îi găsească. Iar atunci vor constata că o parte din afaceri au dispărut, dar ei vor lucra în continuare. Cei care ne conduc şi au făcut aceste măsuri sunt nişte indivizi care nu sunt în stare să înţeleagă cum funcţionează economia”, spune Dorin Cristea.

CITESTE SI: Pro şi contra în mediul de afaceri ieşean: am găsit şi patroni care sunt de acord cu “Ordonanţa austerităţii”

Marian Berdan, fondatorul companiei Electra din Iaşi, are o nedumerire: de ce angajaţii din IT se bucură de aceleaşi drepturi ca cei din construcţii? „În legătură cu scutirea de impozit pentru angajaţii din domeniul construcţiilor, da, am înţeles la vremea respectivă, le-au crescut şi salariile ca să nu plece oamenii în Vest, am înţeles, dar ei oricum pleacă, până nu se ridică nivelul de trai şi calitatea vieţii în România tot vor pleca. Dar cel care are 30.000 de lei salariu pe lună, acel angajat de ce nu plăteşte impozit, nu are de unde?”, se întreabă Marian Berdan.

Breviarul Economic al Judeţului Iaşi, elaborat de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi, ne arată o imagine a industriei IT&C la nivelul Iaşului: 1.702 de firme active anul trecut, care aveau împreună 13.270 de salariaţi, au înregistrat o cifră de afaceri totală de 650 mil. euro anul trecut, care înseamnă 7,40% din cifra de afaceri totală a judeţului nostru (8,77 mld. euro în 2022).

Prof. univ. Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că profilul României, o ţară cu probleme majore de dezvoltare, şi contextul actual – cu inflaţie, încetinirea producţiei industriale, recesiunea unor ţări partenere, nu justifică sub nicio formă înăsprirea fiscalităţii.

„Este inoportun momentul ales. Efectul va fi, mai degrabă, contrar. Vom asista la un recul şi mai mare în economia românească, încasările la buget vor fi şi mai firave. Cu atât mai mult cu cât mărirea s-a făcut peste noapte, după alte rânduri de măriri de taxe şi cu un dispreţ total faţă de antreprenori, investitori, capitalişti, salariaţi din mediul privat. Cei care duc greul bugetului şi au aşteptări extrem de mari (justificate) legate de serviciile publice pe care le primesc din banii din taxe. Cu siguranţă vom vedea ajustări, vom vedea reorientări ale unor activităţi, încetiniri ale altora sau, chiar mai rău, insolvenţe sau chiar falimente. Cu atât mai mult cu cât statul a decis să impună un salariu minim mărit care va presa şi mai mult pe bugetele companiilor private”, argumentează prof. univ. Cristian Păun.

Salariul minim net al lucrătorilor din sectorul contrucţiilor se va diminua cu 780 de lei odată cu eliminarea facilităţilor, spune preşedintele Blocului Naţional Sindical, citat de Agerpres.„Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei”, a explicat Dumitru Costin.