Practic, ratele de fertilitate din aproape toate țările vor fi prea scăzute pentru a susține nivelurile populației până la sfârșitul secolului, iar majoritatea nașterilor vii din lume vor avea loc în țările mai sărace, transferând povara demografică către țările cu venituri mici. De altfel, ratele de fertilitate din țările europene sunt deja sub media mondială, datele bazându-se pe numărul de copii pe care o femeie îi va avea în timpul vieții sale.

Citește aici ediția integrală Ziarul de Sănătate nr. 3

Specialiștii spun că această tendință va duce la o diviziune între generațiile „baby boomers” (cei născuți între 1946-1964, când, după război, a crescut brusc rata natalității în lumea întreagă) și „baby bust” (copiii născuți între 1965 și 1970 în întreaga lume, numiți așa din cauza numărului mai mic de copii de după boom, aceștia mai sunt cunoscuți și sub numele de generația X), boom-ul fiind concentrat în țările cu venituri mici, care sunt mai sensibile la instabilitate economică și politică.

Natalitatea în România, în picaj

„Dacă vorbim despre natalitatea din România cifrele sunt la fel de îngrijorătoare. În anul 2022 s-a înregistrat cel mai mic număr de născuți vii din 1930, an considerat ca fiind cel mai prolific, în acest sens. De asemenea, dacă vorbim de fertilitate, aceasta a scăzut, la nivel global de la 5,3, cât s-a înregistrat în 1963, la 2,3 în 2021. În România, fertilitatea a scăzut de la 3,7 în 1967 la 1,8, în 2021. Și acest lucru este foarte îngrijorător, pentru că ne aflăm în situația de a avea, anual, mai multe decese decât nașteri, ceea ce înseamnă un spor natural negativ pe termen lung care va avea un impact important asupra viitorului”, a explicat prof.dr. Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași.

Pe de altă parte, peste trei sferturi dintre nașterile vii vor avea loc în țările cu venituri mici și medii inferioare până la sfârșitul secolului, iar mai mult de jumătate vor avea loc în Africa Subsahariană, preconizează cercetătorii.

Rata globală de fertilitate – numărul mediu de născuţi-vii ce revin la o femeie de vârstă fertilă – a scăzut de la aproximativ 5 copii în 1950, la 2,2 în 2021, arată statisticile. Până în 2021, 110 țări și teritorii (54%) au avut rate sub nivelul de înlocuire a populației de 2,1 copii pe femeie.

Studiul evidențiază o tendință deosebit de îngrijorătoare pentru țări precum Coreea de Sud și Serbia, unde rata de fertilitate este mai mică de 1,1 copii pe femeie, ceea ce le expune la provocările unei forțe de muncă în scădere. Până în 2100, doar șase din 204 țări și teritorii (Samoa, Somalia, Tonga, Niger, Ciad și Tadjikistan) se așteaptă să aibă rate de fertilitate care să depășească 2,1 nașteri pe femeie.

Infertilitatea, motiv de îngrijorare

De altfel, ONU a declarat în 2022 că se preconizează că fertilitatea globală va scădea la 2,1 nașteri pe femeie până în 2050. Una din problemele majore care va conduce, inevitabil, la o reducere a populației la nivelul, aproape, al tuturor țărilor lumii o reprezintă infertilitatea de cuplu.

„Infertilitatea este un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare la nivel mondial, estimându-se că 10 – 15% dintre cupluri au dificultăți în conceperea unui copil. Organizația Mondială a Sănătății recunoaște infertilitatea ca fiind o boală care afectează atât bărbații, cât și femeile. Și aici sunt incriminați factori multipli. De exemplu, infecțiile genitale importante și netratate corect și la timp pot avea repercusiuni pe termen lung. De asemenea, se întârzie mult în cuplu vârsta la care se dorește un copil. Cu cât se întârzie mai mult, cu atât calitatea ovocitelor scade. Multe tinere care își doresc să își construiască o carieră, înainte de a deveni mame, apelează, în jurul vârstei de 30 de ani, la crioconservarea ovocitelor pe care le folosesc mai târziu. De asemenea, persoanele diagnosticate cu cancer trebuie să știe că pot avea copii dacă apelează la  crioconservarea ovocitelor – femeile – sau a spermatozoizilor – bărbații – înainte de a începe tratamentul cu chimio sau radioterapie, pe care le pot folosi, fără probleme, mai târziu”, a menționat prof.dr. Mircea Onofriescu.

Acesta a mai adăugat că „este foarte important ca femeile să își facă controale medicale periodice încă de vârste tinere pentru a putea diagnostica o eventuală patologie în faze incipiente. De exemplu, o endometrioză sau o adenomioză depistată tardiv scad șansele de a avea un copil pentru că se depreciază funcția ovariană”.

Italia, Spania și Andorra – cele mai scăzute rate de fertilitate până în 2100

În timp ce scăderea ratelor de fertilitate în țările cu venituri ridicate reflectă mai multe oportunități de educație și de angajare pentru femei, specialiștii spun că această tendință semnalează o nevoie urgentă de îmbunătățire a accesului la contracepție modernă și la educația femeilor în alte regiuni.

Ratele de fertilitate preconizate în țările din Europa Centrală, de Est și de Vest sunt toate sub media globală estimată pentru 2050 și 2100 și sunt deja mai mici decât cele necesare pentru a susține creșterea demografică. Se estimează că rata totală de fertilitate în Europa de Vest va scădea de la 1,53 în 2021 la 1,44 în 2050 și la 1,37 în 2100.

Se preconizează că Italia, Spania și Andorra vor avea cele mai scăzute rate de fertilitate până atunci.

În țările din Europa de Est, se preconizează că rata va scădea de la 1,38 în 2021 la 1,19 în 2100, iar în țările din Europa Centrală de la 1,48 în 2021 la 1,21.

„Este important faptul că, în România, s-au prelungit cele două programe de fertilizare in vitro susținute de stat. Potrivit studiilor făcute în România, 4 din 10 cupluri care își doresc copii cât mai curând nu au reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani, iar unul din 10 cupluri încearcă de peste 5 ani. Numărul celor care se adresează unui specialist în infertilitate (46%) este în creștere, dar este încă mic, comparativ cu cei care ajung la ginecolog. Partea bună este că 63% dintre cuplurile cu probleme de infertilitate au obținut o sarcină în maximum 2 ani în urma tratamentelor, iar o treime dintre cupluri au obținut o sarcină în mai puțin de un an. Ceea ce înseamnă că aproximativ 102.000 de tratamente de fertilitate reușite în ultimii 5 ani”, a conchis prof.dr. Mircea Onofriescu.