Topul judeţelor după proiecte UE. Vezi cine a reuşit să atragă cei mai mulţi bani!

Potrivit unei situaţii centralizatoare a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), până acum au fost semnate aproape 500 de contracte. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 3,61 miliarde lei, iar circa 83% din această sumă reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Într-un top al judeţelor, Iaşul conduce detaşat, cu o valoare a proiectelor de 930,3 milioane lei, urmat de Bacău (645,9 milioane lei), Neamţ (645,1 milioane lei), Suceava (563,4 milioane lei), Botoşani (504,7 milioane lei) şi Vaslui (321,4 milioane lei).

Cele mai mari proiecte: reabilitarea de drumuri între capitalele de judeţ

Dintre cele aproape 500 de contracte semnate deja, un număr de 5 proiecte însumează 1,14 miliarde lei, şi în toate cazurile este vorba despre reabilitări de drumuri. Fiecare dintre cele 5 proiecte are o valoare de peste 100 milioane lei. Proiectele au fost stabilite ca priorităţi înainte de debutul POR, în condiţiile în care consiliile judeţene şi-au unit forţele pentru a reabilita axele de transport interjudeţene. În total, sunt peste 500 km de drum judeţean care vor reabilitaţi, tronsoane de drum care fac legătura între capitalele de judeţ. Reabilitarea axelor rutiere strategice din zona de nord-est a ţării va sprijini în mod evident şi dezvoltarea zecilor de comune care se află pe traseul acestora.

Cel mai mare proiect face referire la refacerea a 106 km de drum judeţean pe traseul Botoşani – Plugari – Iaşi (334 milioane lei), urmat de Suceava – Sireţel – Iaşi (168 km, 327 milioane lei), drumul strategic Bârlad – Laza – Codăeşti (83 km, 217 milioane lei), Neamţ – Bacău (94 km, 185 milioane lei) şi axa rutieră Piatra Neamţ – limită judeţ Bacău (60 km, 145 milioane lei).

În afară de reabilitarea de drumuri, mai există alte trei proiecte ce trec pragul de 100 milioane lei. Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi va reabilita Spitalul de Copii din municipiul Iaşi (121,5 milioane lei), în timp ce Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) va construi şcoli (110 milioane lei) şi grădiniţe (104 milioane lei) în regiune. MEN a semnat contractele în luna decembrie 2018, la doar câteva zile după şi Ministerul Sănătăţii a semnat 10 contracte în valoare totală de 254 milioane lei pentru îmbunătăţirea infrastructurii sanitare din Câmpulung Moldovenesc, Bacău (3 proiecte), Suceava, Botoşani (3 proiecte) şi Iaşi (2 proiecte).

Oportunitatea accesării de fonduri europene a fost speculată şi de poliţiştii din Neamţ: inspectoratul judeţean derulează un proiect de 30 milioane lei pentru modernizarea sediului din Piatra Neamţ. La Iaşi, un proiect asemănător este implementat de Serviciul Român de Informaţii, pentru reabilitarea termică a sediului din centrul oraşului (9,3 milioane lei).

Peste 400 milioane lei pentru refacerea patrimoniului cultural

Una dintre cele mai disputate axe de finanţare din cadrul POR a fost cea privind refacerea patrimoniului cultural (axa 5). În unele cazuri, autorităţile locale au câştigat în instanţă finanţarea, un astfel de exemplu fiind proiectul de reabilitare a Palatului Braunstein din Iaşi: iniţial, ADRNE a respins proiectul, dar Primăria a întors decizia pe cale judecătorească şi a accesat o finanţare de peste 19 milioane lei. În prezent, lucrările sunt în plină desfăşurare.

Printre alte obiective de patrimoniu care vor fi restaurate se numără Teatrul „Mihai Eminescu“ (Botoşani, 23 milioane lei), Baia Turcească (Iaşi, 22 milioane lei), Cazinoul Băilor (Vatra Dornei, 22 milioane lei), Muzeul de Istorie şi Arheologie (Piatra Neamţ, 21 milioane lei), clădirea „Mica Industrie“ (Iaşi, 16 milioane lei), Muzeul Arta Lemnului (Câmpulung Moldovenesc, 12 milioane lei), Muzeul „Vasile Pogor“ (Iaşi, 6,5 milioane lei), Muzeul „Nicolae Gane“ (Iaşi, 6 milioane lei), Casa Dosoftei (Iaşi, 4 milioane lei), Muzeul „Calistrat Hogaş„ (Piatra Neamţ, 2 milioane lei) şi Muzeul „Ion Creangă“ (Humuleşti, 700.000 lei). La aceste obiective se adaugă un număr mare de biserici care derulează proiecte în valoare de aproape 250 milioane lei.

Printre lăcaşurile de cult ce au accesat finanţare se numără mănăstirile Probota (Dolhasca, Suceava), Tazlău (Neamţ), Bogdana (Rădăuţi), Frumoasa (Iaşi), Secu (Vânători, Neamţ), Sihăstria (Vânători, Neamţ), Văratic (Agapia, Neamţ), Vovidenia (Iaşi) şi Dragomirna (Mitocu Dragomirnei, Suceava).

Firmele au cele mai multe contracte

Cea mai dinamică axă de finanţare din cadrul POR este cea dedicată sprijinirii întreprinderilor (axa 2). Contractele au început să fie semnate în august 2017 şi, în doar 16 luni, fondurile europene atrase sunt mai mari decât cele accesate în întreaga programarea anterioară. Iar fondurile încă nu au fost epuizate.

În actualul exerciţiu bugetar, firmele au semnat aproape 350 de contracte, proiectele având o valoare totală de aproape 800 milioane lei, în condiţiile în care circa 60% din această sumă reprezintă finanţarea nerambursabilă. În general, întreprinderile derulează proiecte europene pentru achiziţia de echipamente, aparatură şi utilaje.

Faţă de programarea anterioară, a crescut numărul de proiecte din zona IT, domeniul construcţiilor, cel al fabricării de mobilier şi construirea de diverse fabrici (brichete, pahare de carton, industria textilă, dulgherie şi tâmplărie etc.). Ţinând cont că POR este doar unul dintre cele şapte programe europene principale de finanţare şi având în vedere valoarea proiectelor finanţate prin acest program, cel mai probabil, până acum, programarea 2014 – 2020 a însemnat pentru zona de nord-est a ţării o infuzie de fonduri ce trece pragul de un miliard de euro. 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

Publicitate și alte recomandări video