Topul judeţelor după proiecte UE. Vezi cine a reuşit să atragă cei mai mulţi bani!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 16.04.2021

Un nou episod din serialul „Cum s-au cheltuit la Iaşi banii europeni?“. Azi: cum stă judeţul faţă de vecinii săi din Moldova

Topul judeţelor după proiecte UE. Vezi cine a reuşit să atragă cei mai mulţi bani!

GALERIE
fonduri europene
  • fonduri europene
- +

Deşi adesea pare a se vedea mai greu sau deloc, banii europeni vin pe tăcute înspre Moldova. Valoarea proiectelor europene implementate în zona de nord-est a ţării se apropie de pragul de 4 miliarde lei doar prin intermediul unui singur program de finanţare. Este vorba despre Programul Operaţional Regional (POR) 2014 - 2020, una dintre cele mai importante surse de bani nerambursabili atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru lăcaşuri de cult şi firme. Faţă de programarea anterioară, printre beneficiarii POR se numără şi ministere, în ultimele două luni fiind semnate 12 contracte în valoare totală de 467 milioane lei pentru construcţia de şcoli şi îmbunătăţirea serviciilor medicale în spitale. Proiectele Ministerului Educaţiei şi ale Ministerului Sănătăţii sunt implementate în cele şase judeţe ale regiunii. Cum stă Iaşul, cel mai populat judeţ al Regiunii Nord-Est, în clasamentul zonei? Care sunt cele mai mari proiecte? Ce lucrări majore de infrastructură sunt prevăzute a facilita circulaţia alternativă între capitale de judeţ din zonă?

Potrivit unei situaţii centralizatoare a Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE), până acum au fost semnate aproape 500 de contracte. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 3,61 miliarde lei, iar circa 83% din această sumă reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Într-un top al judeţelor, Iaşul conduce detaşat, cu o valoare a proiectelor de 930,3 milioane lei, urmat de Bacău (645,9 milioane lei), Neamţ (645,1 milioane lei), Suceava (563,4 milioane lei), Botoşani (504,7 milioane lei) şi Vaslui (321,4 milioane lei).

Cele mai mari proiecte: reabilitarea de drumuri între capitalele de judeţ

Dintre cele aproape 500 de contracte semnate deja, un număr de 5 proiecte însumează 1,14 miliarde lei, şi în toate cazurile este vorba despre reabilitări de drumuri. Fiecare dintre cele 5 proiecte are o valoare de peste 100 milioane lei. Proiectele au fost stabilite ca priorităţi înainte de debutul POR, în condiţiile în care consiliile judeţene şi-au unit forţele pentru a reabilita axele de transport interjudeţene. În total, sunt peste 500 km de drum judeţean care vor reabilitaţi, tronsoane de drum care fac legătura între capitalele de judeţ. Reabilitarea axelor rutiere strategice din zona de nord-est a ţării va sprijini în mod evident şi dezvoltarea zecilor de comune care se află pe traseul acestora.

Cel mai mare proiect face referire la refacerea a 106 km de drum judeţean pe traseul Botoşani - Plugari - Iaşi (334 milioane lei), urmat de Suceava - Sireţel - Iaşi (168 km, 327 milioane lei), drumul strategic Bârlad - Laza - Codăeşti (83 km, 217 milioane lei), Neamţ - Bacău (94 km, 185 milioane lei) şi axa rutieră Piatra Neamţ - limită judeţ Bacău (60 km, 145 milioane lei).

În afară de reabilitarea de drumuri, mai există alte trei proiecte ce trec pragul de 100 milioane lei. Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi va reabilita Spitalul de Copii din municipiul Iaşi (121,5 milioane lei), în timp ce Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) va construi şcoli (110 milioane lei) şi grădiniţe (104 milioane lei) în regiune. MEN a semnat contractele în luna decembrie 2018, la doar câteva zile după şi Ministerul Sănătăţii a semnat 10 contracte în valoare totală de 254 milioane lei pentru îmbunătăţirea infrastructurii sanitare din Câmpulung Moldovenesc, Bacău (3 proiecte), Suceava, Botoşani (3 proiecte) şi Iaşi (2 proiecte).

Oportunitatea accesării de fonduri europene a fost speculată şi de poliţiştii din Neamţ: inspectoratul judeţean derulează un proiect de 30 milioane lei pentru modernizarea sediului din Piatra Neamţ. La Iaşi, un proiect asemănător este implementat de Serviciul Român de Informaţii, pentru reabilitarea termică a sediului din centrul oraşului (9,3 milioane lei).

Peste 400 milioane lei pentru refacerea patrimoniului cultural

Una dintre cele mai disputate axe de finanţare din cadrul POR a fost cea privind refacerea patrimoniului cultural (axa 5). În unele cazuri, autorităţile locale au câştigat în instanţă finanţarea, un astfel de exemplu fiind proiectul de reabilitare a Palatului Braunstein din Iaşi: iniţial, ADRNE a respins proiectul, dar Primăria a întors decizia pe cale judecătorească şi a accesat o finanţare de peste 19 milioane lei. În prezent, lucrările sunt în plină desfăşurare.

Printre alte obiective de patrimoniu care vor fi restaurate se numără Teatrul „Mihai Eminescu“ (Botoşani, 23 milioane lei), Baia Turcească (Iaşi, 22 milioane lei), Cazinoul Băilor (Vatra Dornei, 22 milioane lei), Muzeul de Istorie şi Arheologie (Piatra Neamţ, 21 milioane lei), clădirea „Mica Industrie“ (Iaşi, 16 milioane lei), Muzeul Arta Lemnului (Câmpulung Moldovenesc, 12 milioane lei), Muzeul „Vasile Pogor“ (Iaşi, 6,5 milioane lei), Muzeul „Nicolae Gane“ (Iaşi, 6 milioane lei), Casa Dosoftei (Iaşi, 4 milioane lei), Muzeul „Calistrat Hogaş„ (Piatra Neamţ, 2 milioane lei) şi Muzeul „Ion Creangă“ (Humuleşti, 700.000 lei). La aceste obiective se adaugă un număr mare de biserici care derulează proiecte în valoare de aproape 250 milioane lei.

Printre lăcaşurile de cult ce au accesat finanţare se numără mănăstirile Probota (Dolhasca, Suceava), Tazlău (Neamţ), Bogdana (Rădăuţi), Frumoasa (Iaşi), Secu (Vânători, Neamţ), Sihăstria (Vânători, Neamţ), Văratic (Agapia, Neamţ), Vovidenia (Iaşi) şi Dragomirna (Mitocu Dragomirnei, Suceava).

Firmele au cele mai multe contracte

Cea mai dinamică axă de finanţare din cadrul POR este cea dedicată sprijinirii întreprinderilor (axa 2). Contractele au început să fie semnate în august 2017 şi, în doar 16 luni, fondurile europene atrase sunt mai mari decât cele accesate în întreaga programarea anterioară. Iar fondurile încă nu au fost epuizate.

În actualul exerciţiu bugetar, firmele au semnat aproape 350 de contracte, proiectele având o valoare totală de aproape 800 milioane lei, în condiţiile în care circa 60% din această sumă reprezintă finanţarea nerambursabilă. În general, întreprinderile derulează proiecte europene pentru achiziţia de echipamente, aparatură şi utilaje.

Faţă de programarea anterioară, a crescut numărul de proiecte din zona IT, domeniul construcţiilor, cel al fabricării de mobilier şi construirea de diverse fabrici (brichete, pahare de carton, industria textilă, dulgherie şi tâmplărie etc.). Ţinând cont că POR este doar unul dintre cele şapte programe europene principale de finanţare şi având în vedere valoarea proiectelor finanţate prin acest program, cel mai probabil, până acum, programarea 2014 - 2020 a însemnat pentru zona de nord-est a ţării o infuzie de fonduri ce trece pragul de un miliard de euro. 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Radu POPESCU

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Dacă trăieşti în Republica Moldova şi afli că brusc se înfiinţează noi partide politice, atunci aceasta înseamnă - cu siguranţă - că ţara se pregăteşte de alegeri anticipate, chiar dacă nu toţi jucătorii politici ai momentului şi-o asumă. 

Filmuletul zilei

opinii

Un cuplu problematic

Alexandru CĂLINESCU

Un cuplu problematic

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

George PLEȘU

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

Acoperită de tăcerea asurzitoare a celei mai mari părţi din mediul universitar şi academic ieşean, agenda personală a managerului Ateneului a ajuns să ţină loc de politici culturale la Iaşi. Cu un primar aflat - la propriu - într-o permanentă goană după imagine, oportunitatea de a mai poza în faţa unui bust s-a dovedit o tentaţie irezistibilă. 

Cui prodest?

Nicolae CREŢU

Cui prodest?

Deşi eram hotărât să nu mai scriu decât poate cândva fi să se termine odată cu ea, pe o temă atât de bătătorită şi deprimantă, gândul iniţial fusese (dar nu neapărat ca titlu): cui prodest… pandemia? 

pulspulspuls

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Să rezolvăm mai întâi, vineri fiind şi aşteptând cu toţii uichendul, o chestiune administrativă peste care s-a trecut fără nicio observaţie săptămâna asta, fie ea laudativă sau critică. 

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.