Toţi am fost măcar o dată lecuiţi de bunici sau de părinţi cu vreun remediu ciudat, pe care şi ei l-au păstrat din bătrâni şi, crezând că funcţionează, s-au decis să-l folosească mai departe. Unora le-a fost tratată amigdalita cu cartofi fierbinţi puşi într-un prosop şi ţinându-i peste noapte la gât, iar alţii au decis să aşeze foi de ceapă peste bătături ca să facă infecţia să „spargă“. De cealaltă parte sunt cei care consideră că anumite comportamente pot să producă boli grave. E aproape imposibil să nu fi auzit pe cineva spunând că l-a tras curentul pentru că a stat la geam în maşină sau că a făcut apendicită după ce a mâncat sâmburii unor fructe. Medicii ieşeni au fost de acord să spună care dintre aceste idei sunt mituri şi care nu, şi să ofere, acolo unde a fost cazul, o explicaţie medicală.

Ce se întâmplă când „ne trage curentul“

Cel puţin o dată am auzit sau am folosit, sintagma „m-a tras curentul“. Medicii spun că o traducere epidemiologică a acestei expresii ar putea fi existenţa curenţilor de aer reci prezenţi în atmosferă, care poate afecta unele persoane cu imunitatea scăzută. „Există un curent de aer rece şi unele persoane expuse pot să facă infecţii respiratorii care nu sunt grave. Pot fi grave dacă acel curent de aer este încărcat cu viruşi“, spune profesor dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD. O altă situaţie în care ar mai putea fi explicabilă  această sintagmă este în cazul persoanelor care, prin expunere la frig, fac o pareză uşoară a nervului facial. Nu există însă o reacţie clară a efectului curentului asupra corpului omenesc, ci doar o reacţie a sistemului imunitar la curenţii de aer cald pe care-i întâlneşte.

Cititul în lumină slabă

Poveşti se spun şi despre cititul pe lumină slabă, care se presupune că ar afecta vederea. Specialiştii susţin însă că nu există o relaţie directă, dovedită, între tulburările de vedere şi lumina slabă din încăpere atunci când citim. Într-adevăr, acest tip de comportament nu este recomandat pentru că musculatura oculară este forţată atunci când se dilată diametrul pupilei, această modificare fiind influenţată de cantitate de lumină în care ne desfăşurăm activitate, dar nu există un studiu care să demonstreze o legătură clară între cele două, spune profesor dr. Diana Cimpoeşu.

Pocnitul degetelor

Nici pocnitul degetelor care ar provoca artrită nu are o bază patologică, spun medicii, putând fi provocate prin acest obicei, în cel mai rău caz, doar câteva microtraumatisme la nivelul articulaţiilor. În jurul bolilor care afectează gâtul circulă un mit care spune că dacă ai amigdalită nu ai voie să mănânci îngheţată. Dr. Mihnea Hurmuzache susţine însă că este chiar indicat ca atunci când ai o inflamaţie să compensezi prin ceva rece, pentru a contrabalansa căldura locală şi că nu este necesar să ne abţinem de la îngheţată în acest caz.

Sâmburii şi apendicita

Sunt însă comportamente la care ar trebuie să fim mai atenţi şi să chibzuim înainte de a le încerca. De exemplu, nu este indicat să mâncăm sâmburii din fructele mai mari pentru că riscăm să facilităm apariţia apendicitei. „Ingestia unor substanţe fibroase, lemnoase, în cantitate mare, duce câteodată la inflamarea zonei apendiculare. Sunt descoperiţi operator, în apendice, o serie de seminţe sau părţi fibroase, lemnoase din ceea ce mâncăm. Pentru că nu se dizolvă suficient, trec şi prin intestinal subţire şi ajung în locul de unde porneşte apendicele. Nu sunt dăunători doar sâmburii de struguri, ci orice este substanţă lemnoasă, fibroasă“, spune prof. dr. Diana Cimpoeşu. Tot contraindicată este şi înghiţirea gumei de mestecat. Deşi nu există dovezi care să susţină că acestea ar rămâne în stomac fără să fie digerată, medicii recomandă totuşi să nu fie înghiţită şi nici utilizată în exces.

„Gâtul strâmb“

În ceea ce priveşte durerile de gât sau imposibilitatea de mişcare a acestuia după un somn inconfortabil, specialiştii spun că denumirea medicală a fenomenului este torticolis şi este o afecţiune musculară minoră, ca urmare a suprasolicitării musculare. Mai exact, durerile sunt aceleaşi ca în cazul în care ţinem o mână întinsă timp de opt ore. După ce vom încerca să o relaxăm, vor apărea inevitabil crampe şi dureri, însă asocierea acestor cu poziţia din timpul somnului nu trebuie generalizată.

Ceapa sau cartoful

Ceapa este cunoscută ca una dintre cele mai utile legume, fiind folosită de bătrâni pentru a face infecţia să „spargă“. Dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ Iaşi, spune că în­tr-adevăr ceapa este un bun colector al infecţiei. „Atunci când este vorba de colecţii purulente, fie pe tegumene, fie în cazul ulcioarelor, de exemplu, ceapa chiar este benefică pentru a aduna infecţia, favorizând astfel ieşirea acesteia“, menţionează acesta. De obicei, ceapa fierbinte se înveleşte într-un tifon şi se pune peste ochiul afectat, ajutând astfel la strângerea infecţiei într-un singur loc şi grăbind vindecarea. Acelaşi lucru se în­tâmplă şi cu cartofii fierbinţi care se pun la gât pe timpul nopţii atunci când avem dureri mari. Căldura locală ajută la atenuarea durerii, dar nu neapărat la diminuarea inflamaţiei.

Varza

Tot din categoria legumelor folosite pentru tratarea afecţiunilor este şi varza. Se spune că în cazul unei răni superficiale la nivelul pielii, a unei dureri sau stări febrile, se poate pune o frunză de varză ca să „scoată“ căldura. Medicii spun că varza nu are efect pentru tratarea infecţiilor şi nici nu dezinfectează rănile, dar poate fi folosită pentru probleme inflamatorii. „La nivelul articulaţiilor, de exemplu, este în regulă să o folosim. Foile de varză se pun pe articulaţia cu care ai avut probleme şi are efect antiinflamator local, Substanţa pe care o secretă are acest rezultate şi când aceasta intră în piele mai diminu­ează durerea, dar nu vindecă“,  a menţionat dr. Mihnea Hurmuzache. Deşi astfel de tratamente pot fi mai mult sau mai puţin de folos în cazul afecţiunilor minore, medicii încurajează totuşi prezenţa la medic în cazul în care reacţiile bolilor se intensifică.