Nodul de la Holboca – Viitorul «Drum al mătăsii» UE-Rusia-China poate să treacă prin Iași
O idee mai veche începe din nou sa-si faca loc în mediul think-tank si de afaceri al Ias (...)
citeste totmiercuri, 24.02.2021
„Timpurile sunt grele, dar rămâne o societate, mai numeroasă decât credeţi, care rezistă şi care gândeşte raţional. Nu e totul pierdut. În marile universităţi, în bibliotecă încă putem fi la adăpost de piaţă, de zgomot, de corectitudinea politică. Spiritul liber şi critic nu a dispărut şi cred că nu va dispărea. Istoria nu şi-a spus ultimul cuvânt.”
Prin moartea lui Marc Fumaroli dispare un strălucit reprezentant al acelei intelectualităţi franceze (tot mai marginalizată) care rămânea fidelă marilor tradiţii culturale şi se opunea tiraniei modelor efemere. Fumaroli s-a născut în 1932, la Marsilia. A avut o strălucită carieră universitară: a predat la Sorbona, apoi - din 1986 - la Collège de France, a fost profesor invitat în mari universităţi anglo-saxone, în 1995 a fost ales în Academia Franceză, pe fotoliul lui Eugen Ionesco (a rostit, conform tradiţiei, la ceremonia de primire un magnific discurs în care îl omagia pe predecesorul său). A făcut parte din consiliul de redacţie al excelentei reviste Commentaire, fondată de Raymond Aron. Printre prietenii lui apropiaţi s-au numărat Jean d’Ormesson, Ionesco şi Cioran.
A publicat cărţi de referinţă despre literatura secolelor XVII şi XVIII, despre Chateaubriand, despre retorică şi despre Republica literelor etc. În 2001 i-a apărut un superb eseu intitulat Când Europa vorbea franţuzeşte, pe care l-am comentat la momentul respectiv. Fumaroli arăta acolo că în secolul al XVIII-lea forţa de iradiaţie a limbii franceze era atât de mare încât putem vorbi de un adevărat „câmp magnetic” francofon. Multă lume participa la acest „comerţ” intelectual: monarhi, prinţi, mareşali, diplomaţi, oameni de litere, artişti, filosofi etc. Primau eleganţa, politeţea şi blândeţea manierelor, ceea ce, spune autorul, părea să prefigureze o lume unde „libertatea fiecăruia ar fi reuşit să se acomodeze cu egalitatea tuturor şi unde vivacitatea pasiunilor particulare n-ar fi perturbat bucuria de a fi împreună” (un fapt e cert: suntem tot mai mult, astăzi, la antipodul acestui ideal). Saloanele aristocratice erau spaţii de cultură, conversaţia era o artă, avea substanţă şi strălucire, filosofii câştigaseră prietenia şi încrederea capetelor încoronate. Ideile circulau graţie cărţilor şi presei, publicaţii în limba franceză se tipăreau şi la Londra sau Amsterdam, inima Europei bătea la Paris. Limba franceză, subliniază Fumaroli, convine perfect acestui climat „al bunelor maniere, al inteligenţei competente şi al gustului rafinat”. Şi încă: franceza secolului al XVIII-lea era esenţialmente o fermecătoare „retorică a dialogului”. Reţeaua diplomatică, autoritatea instituţiilor academice, influenţa şi prestigiul Curţii, circulaţia cărţilor au avut un rol major: Parisul devenise un centru de atracţie, nu era nevoie să se elaboreze „politici culturale” şi „programe francofone”, franceza se impunea în chip natural. Fumaroli ilustrează acest fenomen prin zeci de portrete ale unor personaje, unele ilustre, altele de plan secund, toate având drept numitor comun iubirea pentru Franţa şi pentru limba franceză. Astăzi, adaugă autorul, jocurile sunt făcute de către „apostolii comunicării”, limba e socotită un vehicul utilitar, engleza - o engleză rudimentară, bazică - a luat locul francezei, pe care Fumaroli o defineşte - splendid - drept „limba modernă a clandestinităţii spiritului”. În aceeaşi arie de preocupări se situează şi volumul Trei instituţii literare (1994), în care Fumaroli se ocupă de Academia Franceză, de arta conversaţiei şi de geniul limbii - trei eseuri briliante, modele ale genului.
Marc Fumaroli a fost şi un polemist redutabil. A stârnit vâlvă cartea din 1991 Statul cultural, în care ia atitudine critică faţă de politica dusă, ca miniştri ai culturii, de André Malraux şi mai ales de Jack Lang. Nu e vorba de a respinge investiţiile statului în cultură, ci de a dirija aceste subvenţii către creatorii autentici şi nu către artiştii specializaţi în excentricităţi şi provocări, cum ar fi Jeff Koons şi Damien Hirst. Când denunţă impostura, Fumaroli e necruţător, după cum ironia lui face ravagii atunci când intervine în nişte dezbateri „fierbinţi”. Astfel, a susţinut că feminizarea excesivă a numelor de meserii duce la rezultate ridicole şi absurde; în 2015, a polemizat cu ministrul Educaţiei de atunci, Najat Vallaud-Belkacem, când aceasta a decis eliminarea din programe a limbilor clasice, latina şi greaca veche: cele două limbi, a scris Fumaroli, sunt victimele „fanatismului egalitarist”.
Dar şi în polemică Fumaroli rămâne de o eleganţă ireproşabilă. Ce distanţă între acest mod de a purta o discuţie şi atât de frecventele izbucniri agresiv-isterice de care ne izbim la tot pasul. Insulta, lovitura sub centură, grosolănia, băşcălia au înlocuit dialogul. De asta spuneam la început că Fumaroli reprezintă o specie de intelectuali pe cale de dispariţie. Mă întreb ce-ar fi zis, dacă ar fi văzut nebunia ce pare în aceste zile să se răspândească galopant, Jean-François Revel, Simon Leys sau Marc Fumaroli. În 2009, acesta din urmă încă mai era optimist, căci iată ce afirma într-un interviu: „Timpurile sunt grele, dar rămâne o societate, mai numeroasă decât credeţi, care rezistă şi care gândeşte raţional. Nu e totul pierdut. În marile universităţi, în bibliotecă încă putem fi la adăpost de piaţă, de zgomot, de corectitudinea politică. Spiritul liber şi critic nu a dispărut şi cred că nu va dispărea. Istoria nu şi-a spus ultimul cuvânt”.
Într-o lume care a luat-o razna, astfel de cuvinte sunt o rază de speranţă.
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Autorităţile vor avea voie să afle cine nu s-a vaccinat. Legea tocmai a fost votată în Israel
O ieşeancă de 29 de ani, însărcinată în 7 luni, a murit din cauza septicemiei
Premierul Cîţu anunţă interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat
Peste 28.000 de persoane au fost vaccinate împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore
Oficial: România acordă Moldovei un ajutor de 20.000 de doze de vaccin anti-COVID
Orban are „lucruri mai importante” decât să discute despre „penalul” Cozmanciuc
(VIDEO) Impact între un avion şi o maşină, pe o autostradă din SUA
Bărbat, condamnat să-i plătească fostei soţii 7.700 de dolari pentru munca domestică
Amnesty International îi retrage calificativul de “prizonier de conştiinţă” lui Navalnîi
Condiţii de cercetare de înalt nivel în domeniul ştiinţelor vieţii la USAMV Iaşi
Preot, condamnat la 9 ani de închisoare pentru evaziune fiscală. „Un criminal ia șase ani”
ÎPS Calinic a rugat preoții să ceară cu decență contribuții bănești. Chitanţa, obligatorie
Top 10 orașe în care românii vor să locuiască. Iaşul, pe o poziţie neonorantă
Captură de 23 de tone de cocaină în porturi din Germania şi Belgia, un record în Europa
Dacia Sandero a fost a treia cea mai vândută mașină nouă în UE în ianuarie
LPF cere redeschiderea stadioanelor. „Să înceteze imediat orice formă de discriminare"
Un zgârie-nori din Varşovia a devenit cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană
30 de elicoptere Black Hawk sosesc la baza Mihail Kogălniceanu
Bulgaria va redeschide restaurantele în martie şi cluburile de noapte în aprilie
Polițiștii și jandarmii au desfășurat acțiuni în apropierea școlilor din Iași
O actriţă de 12 ani nominalizată la Globul de Aur, învoită de la şcoală pentru a viziona gala
Anchetă la Mureş: Căţeluşă grav rănită, cu partea din spate secţionată cu un laţ
VIDEO: Momentul coliziunii între trei mașini în Păcurari, surprins de camere
Un român şi-a ucis iubita pentru că ar fi avut o relaţie lesbiană. „M-am simţit ca un sclav”
VIDEO&FOTO: Motociclist izbit de un Duster în Copou. A ajuns la spital
Baarack-oaia cu cea mai multă lână din lume: 35 de kilograme
Ce pot face românii care au pierdut dovada vaccinării anti-COVID
Ce spune Ministrul Educaţiei în privinţa distribuirii de mărţişoare şi flori de 1 martie
Poliţiştii ieşeni, dotaţi cu dispozitive de înregistrare pe care le vor folosi în permanenţă
Hyundai va înlocui bateriile pentru 82.000 de mașini electrice din cauza riscului de incendiu
Alte 3.337 de cazuri noi de COVID-19 şi 73 de decese în ultimele 24 de ore
Puiul vegetal, disponibil prin Glovo într-o țară europeană. Din ce este făcut
FOTO: Accident pe Calea Chișinăului. Unul dintre șoferi era beat
Simona Halep s-a vaccinat împotriva Covid-19 cu serul de la Pfizer
Tensiunea arterială și electrocardiograma, prin Samsung Health Monitor
Costel Alexe a anunţat că va trimite Corpul de Control să verifice “dezmăţul” de la Şcoala de Arte
Chinezii care au cumparat Volvo lanseaza o noua masina pe piata
SCENARIU: Numărul cazurilor de infectare poate urca până la aproape 9.000 până pe 20 martie
Volkswagen va decide în curând dacă vinde sau nu marca Bugatti
O româncă s-a mutat pe Costa de Azur şi organizează picnicuri pentru turiştii din sudul Franţei
Klaus Iohannis a promulgat legea care elimină pensile speciale ale parlamentarilor
De ce preferă companiile chineze să lucreze cu muncitori din China chiar şi în Europa
O baie turcească de secol XII, perfect conservată, a fost descoperită într-un bar din Sevilla
Nu pot să iau credit de la bancă. Am nevoie de bani, ce fac? (P)
Lanțul de magazine TEDi, care vinde produse la 1 euro, intră în România
Profitul net al DIGI a scăzut de două ori şi jumătate în 2020, la 16,35 milioane euro, faţă de 2019
Vreți să schimbați furnizorul de electricitate? Citiți indexul contorului înainte!
Dr. Paraschiva Postolache: ”Putem ajuta bolnavii post-covid cu probleme respiratorii”
Salariu mediu din minerit, de 3 ori mai mic decât sporurile încasate de Dorneanu
Lucian DÎRDALAEuro? Mai bine nu |
Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)
Florin CÎNTICSaboţii lui Claude (II) |
Radu PĂRPĂUȚĂCu Vio la Veneţia |
Alex VASILIUUriaşul cu suflet mare |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.