Caută 
4 MIN
Dezideratul sporirii performanţei colectării veniturilor bugetare a făcut ca Executivul să revadă recent unele măsuri de constrângere pentru conformare la plata obligaţiilor fiscale. În acest sens s-a umblat la sistemul penalizărilor şi dobânzilor pretinse în atare împrejurări.
Aşa cum se cunoaşte, de regulă, în cazul plăţilor întârziate către bugetele publice, penalizările servesc la descurajarea neconformării. În acelaşi context, dobânda este destinată a servi protejării valorii reale a plăţilor reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului general consolidat. Pentru acest motiv, dreptul fiscal stabileşte penalităţile şi dobânzile ca două instrumente separate. În practică, nivelul dobânzii trebuie să fie peste rata dobânzii creditelor acordate de instituţiile financiare. Aceasta pentru a descuraja contribuabilii să utilizeze arieratele ca sursă de finanţare a activităţilor lor. Penalităţile de întârziere se constituie în sancţiune pentru neplata la scadenţă, calculată ca un procent la nivelul sumei neplătite. În mod logic, respectiva sancţiune creşte în raport cu valoarea sumei neplătite şi cu perioada de întârziere. Și până la apariţia Ordonanţei de Urgenţă (OUG) nr.50/2013, pentru neachitarea la termenul de scadenţă a obligaţiilor de plată se datora, după acest termen, dobânzi şi penalităţi de întârziere. Nivelul dobânzii era de 0,04% (14,6% pe an) şi se calcula pe fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Nivelul penalităţii de întârziere era în funcţie de perioada de întârziere. Dacă stingerea se realiza în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datora şi nu se calcula penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse. O stingere realizată 31 şi 90 zile de la scadenţă, conducea la un nivel al penalităţii de întârziere de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse. În situaţia în care stingerea se realiza după a 91-a zi de la scadenţă, nivelul penalităţii de întârziere era de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. Dacă un contribuabilul nu achita în termen de 90 de zile obligaţiile fiscale, datora dobânzi pentru fiecare zi de întârziere şi o penalitate de 15% din cuantumul obligaţiilor fiscale rămase nestinse. Dar să vedem ce aduce nou în această materie OUG nr. 50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale. În planul definiţiilor, Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în M.Of. (Partea I), nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează semnificativ. Articolul 120, alineatul (1) capătă alt cuprins: „(1) Dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.” Articolul 1201 se modifică şi el, stipulând că ”Penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.” Altă precizare importantă: ”(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.” Acum modalitatea de percepere a penalităţilor de întârziere are în vedere încurajarea conformării voluntare în ceea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale. De aceea reglementează înlocuirea penalităţii fixe de 5% sau 15% cu o penalitate de 0,02% pe zi de întârziere (7,3% pe an). Să spunem că, până nu demult, devenise clar pentru oricine, fostul sistem (penalitatea de întârziere de 5% sau 15%) încuraja plata voluntară până la împlinirea termenului de 90 de zile de la scadenţă. După acest termen, contribuabilii nu mai erau motivaţi să achite impozitele şi taxele, deoarece penalitatea de întârziere era aceeaşi (15%). Însă, prin adoptarea OUG arătate, sistemul introdus vine să diferenţieze cuantumul penalităţii de întârziere tocmai în funcţie de zilele de întârziere.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
