Caută 
4 MIN
Statistica rezultatelor dezvăluie alte perle. De astă dată, deloc amuzante.
A mai trecut un bacalaureat, al treilea din seria Big Brother, însă rezultatul de anul acesta nu poate fi pus în concordanţă cu cele din 2012 şi 2011. Motivul este că Ministerul Educaţiei a schimbat regula jocului şi a introdus un set de subiecte cu grad redus de dificultate, destinat absolvenţilor de la liceele cu profile tehnologic şi vocaţional. Rezultatele arată însă că acest ajutor nu a remediat problemele de anul trecut. E adevărat că mai mulţi candidaţi au reuşit să treacă ştacheta, ridicând astfel rata promovabilităţii, însă în nici un judeţ procentul în rândul absolvenţilor liceelor tehnologice nu depăşeşte 45 la sută (maximul a fost atins la Sibiu, 44,80 de procente, înainte de soluţionarea contestaţiilor). Se mulţumeşte ministerul cu atât sau anul viitor va coborî şi mai mult pragul de trecere? Pentru că, cu toate înlesnirile din acest an, încă sunt numeroase instituţii de învăţământ de acest fel unde nimeni nu a luat examenul.
Pe ansamblu, procentul în creştere consistentă (cu 11 la sută) al admişilor la Bac, similar celui înregistrat luna trecută în rândul celor care au susţinut Testele Naţionale (plus 10 la sută faţă de 2012), sugerează un avans general în ceea ce priveşte abordarea unui examen important. După trei ediţii desfăşurate sub obiectivele insensibile la şpagă ale camerelor de supraveghere montate în clase, sesiunea de bacalaureat din acest an pare să demonstreze că toată lumea s-a călit – atât profesorii, cât şi elevii. Că, adică, osul a fost pus la treabă incomparabil mai mult decât cazurile de furt relatate în presă – respectiv dictare din spatele clasei, obişnuitele căşti blocate în urechi sau alte diferite surse de copiat.
Totuşi, rezultatele de la bacalaureat conţin câteva ciudăţenii. Frapează, de exemplu, absenţa unor oraşe/ judeţe mari din statisticile publicate de Ministerul Educaţiei. Timiş, Constanţa, Bacău, Argeş, plasate de ultimul recensământ printre cele mai populate zece judeţe, nu se regăsesc la vârful ierarhiei după promovabilitatea la Bac. Alături de rezultatele slabe din Bucureşti, cele patru exemple demonstrează că inclusiv condiţiile de concurs diferă mult. Probabil că aceste diferenţe se văd cel mai bine în Giurgiu, unde procentul admişilor este mai mic cu 6,9 la sută faţă de anul trecut, fiind însă singurul judeţ care a marcat o scădere.
Ca şi în 2012, Brăila conduce în topul promovabilităţii. Podiumul este ocupat în continuare de Cluj şi Iaşi, care au făcut schimb de locuri faţă de anul trecut. Şi subsolul clasamentului realizat după acest criteriu este practic acelaşi: Ilfovul, deşi în progres evident, a rămas pe ultimul loc (după Teleorman), cu doar un candidat admis din cinci. Al treilea judeţ de la coadă este Giurgiu, cu acea surprinzătoare scădere care l-a dus de deasupra mediei naţionale de anul trecut (46 la sută faţă de 44 la sută) mult sub media înregistrată anul acesta (39 de procente faţă de 55 la nivelul ţării).
La fel de interesantă este şi distribuţia candidaţilor care au trecut Bac-ul cu 10 pe linie. Numărul lor este aproape dublu în comparaţie cu anii trecuţi – 122, faţă de 67 în 2012, respectiv 65 în 2011. Explicaţia este simplă: alături de liceele cu tradiţie au apărut şi absolvenţi din învăţământul tehnologic. Timişul şi Constanţa lipsesc cu desăvârşire şi din acest top. În schimb, vârfuri apar inclusiv în judeţele cu puţini admişi. De astă dată, Iaşul conduce în clasament, cu 12 astfel de rezultate remarcabile. Între acestea, Colegiile “Mihai Eminescu” şi “Costache Negruzzi” au câte trei motive de mândrie, iar “Emil Racoviţă” – două. După Iaşi vin Buzăul (10) şi Clujul (9). Oltul – judeţ altminteri codaş la promovabilitate – se află pe poziţia a patra, cu 7 medii de 10 (4 în Slatina, 3 în Caracal), urmat de Brăila şi Satu Mare (câte 6). Bucureştiul are un singur 10 pe linie, la fel şi Ilfovul. În Teleorman şi Giurgiu sunt câte două medii maxime.
Performanţele individuale sunt notabile, însă controversele rămân la nivelul rezultatelor pe instituţii de învăţământ, pe oraşele mari şi pe judeţe. Urmează obişnuitele admonestări pentru liceele cu rezultatele cele mai proaste şi binemeritatele laude adresate celor cu performanţe remarcabile. În schimb, diferenţele între judeţe sunt cel puţin discutabile. Dacă luăm în considerare că multmediatizatul caz de mită de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală este cel care a afectat promovabilitatea în Bucureşti prin puterea exemplului, atunci rezultatele din restul ţării devin, toate, suspecte. Însă credeţi că îşi va bate capul cu asta vreun premier, fie el plagiator sau nu, vreun ministru al Educaţiei numit la a patra încercare, sau măcar vreun oficial de pe la minister?
