Filarmonica din Iasi, stralucire europeana in umbra sediului-ruina

Bujor Prelipcean, directorul Filarmonicii, crede ca paleta culturala din Iasi e intinsa pe o panza pestrita. In loc sa fie o culoare unica „sau un tricolor“, in Iasi lumea culturala este impanzita, divizata, chiar faramitata. Filarmonica de Stat „Moldova“ insa nu traieste din amintiri. In ciuda tuturor neajunsurilor, orchestra, corul, cvartetul Ad Libitum si cvartetul Voces sunt nume recunoscute national si international, chiar daca in Iasi acestea nu se bucura de aceeasi apreciere. „Eu stau si ma intreb cat mai poate suporta Iasul. Nu de mine, ca muzician, ma plang, ci de colectivul Filarmonicii, care este de o inestimabila valoare, si imi dau seama ca cei din Iasi nici nu remarca adevarata-i valoare. Nu ma bat cu caramida in piept sa va spun ce turnee formidabile am avut, inclusiv in Canada sau SUA, dar nu este coltisor in Europa unde sa nu fi ajuns sa cantam, poate doar in Albania“, spune Bujor Prelipcean.

Umbra lui Simirad. La Filarmonica

Momentan, orchestra institutiei culturale are doar doi concertmaistri si se lupta sa isi completeze toate posturile. In 2012, cand acestea s-au desfiintat, aproape 37 de membri au plecat intr-o singura dimineata, iar acum se desfasoara concursuri pentru completarea posturilor, dat fiind si faptul ca s-au deblocat si multe dintre ele. Astfel, colectivul orchestrei are 78 de membri si se incearca ca acesta sa ajunga iar la 104, in timp ce la cor sunt 78 de persoane angajate, ideal fiind 87.

Filarmonica are si o situatie juridica si administrativa aparte. Aceasta este o institutie care a fost subordonata Ministerului Culturii, dar in 1996 a trecut in subordonare directa Primariei Municipiului Iasi, care a pasat-o la randul ei, pe vremea lui Simirad, in 1999, catre Consiliul Judetean, in subordonarea caruia se afla si astazi. In ceea ce priveste sediul de pe Cuza Voda, si acesta are un istoric zbuciumat. Cladirea de acolo are trei corpuri, unul dintre ele, renovat, fiind sediul administrativ al Universitatii de Arte „George Enescu“ din Iasi. Insa proprietatea cladirii a fost retrocedata Episcopiei Romano-Catolice din Iasi, care a dat-o pentru 25 de ani in gestiune gratuita Filarmonicii (Corpul B) si Universitatii (Corpul A), cel de-al treilea corp fiind impartit de UAGE si de Colegiul „Octav Bancila“. Insa de la finalul stagiunii din 2013, Filarmonica nu mai poate gazdui nici un spectacol in sala mare din corpul ei de pe Cuza Voda, fiindca sediul a fost marcat ca fiind cu risc seismic, fundatia fiind intesata cu crapaturi care se intind pana la nivelul tavanului. Pe riscul lor, membrii orchestrei si ai corului inca mai repeta in salile de acolo, in asteptarea unei solutii.

Iar aceasta solutie, care poate readuce o stralucire colectivului Filarmonicii, a fost gasita de catre conducerea institutiei in colaborare cu municipalitatea – construirea unei noi sali in locul Cinematografului Victoria. Conform lui Bujor Prelipcean, exista o intelgere intre Primarie si RADEF ca municipalitatea ieseana sa preia in proprietatea ei cele doua cinematografe, Victoria si Republica. Insa toata aceasta intelegere sta in semnatura unui om de la Bucuresti care refuza sa vina pe teren sa faca evaluarea si sa o dea, desi toata documentatia este deja pregatita. „Am vorbit cu primarul Chirica la un moment dat si mi-a spus ca nu stie ce sa mai faca cu astia de la Bucuresti. Au fost somati sa respecte legea si va trebui sa ii dea Primaria in judecata. Nu vrea sa vina nimeni de la aceasta societate de filme RADEF, sa respecte legea si obligativitatea primite de la Ministerul Culturii, si sa vina sa faca predarea acestor doua cinematografe catre Consiliul Municipal. Toate actele sunt facute, doar presedintele, directorul sau ce o fi acest domn de la RADEF trebuie sa vina sa apostileze acest transfer. Nu vrea, spune ca nu vrea sa vina, ca nu il intereseaza, ca nu il forteaza nimeni, ca nu si-a primit salariul si lui ce-i iese“, a adaugat Bujor Prelipcean.

O cladire noua

Daca primaria ar prelua cinematrografele, exista promisiunea ca intr-un an de zile, fondurile fiind deja identificate, sala mare de la Victoria sa poata fi transformata, asanata, renovata si reasamblata intr-o sala de repetitii, intr-un sediu pentru Filarmonica. „Sala este potrivita concertelor si acustic si ca numar de locuri. Am putea sta acolo, s-ar putea face si o fosa unde sa poata sta orchestra, sa se poata da si spectacole de opera, sa fie o scena multifunctionala. Insa sa se semneze odata actul acela ca parca traim intr-o alta tara“, a mai spus directorul Filarmonicii.

O alta solutie pentru continuarea activitatii Filarmonicii ar fi identificarea unei resurse de finantare pentru a construi o cladire noua, ce ar necesita si fonduri mai putine, pe cei aproximativ 2.000 de metri patrati pe care i-a intabulat deja institutia culturala, fix din mijlocul complexului in care se regaseste fosta cladire, actualmente aproape o ruina. „Pe suprafata curtii interioare se poate construi o sala de concerte care costa mai putin decat reamenajarea Victoriei sau a cladirii vechi care este a Episcopiei si in care, poate, peste 25 de ani, daca ar fi renovata, ne vor calcula o chirie fiindca le va reveni de drept. Am propus asta, dar mi s-a spus ca nu este la strada, nu este vizibila.

Le-am spus, domnilor, o sala a Filarmonicii devine vizibila prin calitatea programelor, nu prin pozitionare“, a mai precizat Bujor Prelipcean. Acesta a mai spus ca este pregatit sa ramana, daca va trece de fiecare evaluare anuala, la conducerea institutiei pana in 2021, cand aceasta, prin programele sale europene, ar putea sa „dea tonul la marsul triumfal care sa duca Iasul pe cea mai inalta culme culturala“.

Publicitate și alte recomandări video