Caută 
4 MIN
Din numărul total de reclamaţii depuse la Inspectoratul Teritorial de Muncă numai 3% dintre ele se referă la munca fără acte legale.
Ieşenii sunt lipsiţi de simţ civic când vine vorba de semnalarea cazurilor de “muncă la negru”. Aşa reiese din numărul total de petiţii depuse de ieşeni la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) pe anii 2012 şi 2013. În total, în anul 2012, la sediul ITM, au fost semnalate de ieşeni 166 de cazuri de muncă fără forme legale, iar în anul 2013 cu zece mai mult ca în anul precedent. Raportate la toate cazurile aduse în atenţia instituţiei – 5.949 în anul 2012, respectiv 6.550 în 2013 – rezultă că “munca la negru” este o problemă marginală în viaţa de zi cu zi a locuitorilor judeţului, petiţiile privind această problemă reprezentând aproximativ 3% din numărul total de reclamaţii aduse la cunoştinţa conducerii ITM. “Munca la negru presupune două părţi implicate: angajatorul şi angajatul. De regulă, angajatul sesizează ITM privind munca fără forme legale abia după ce s-a produs despărţirea. O altă parte implicată este familia. Părinţii nu reclamă munca la negru de frică să nu îşi piardă copilul locul de muncă. Munca la negru este semnalată ocazional, atunci când anumite persoane sunt deranjate direct. Spre exemplu, o persoană îşi construieşte o casă cu angajaţi fără contract de muncă. Vecinul său, deranjat de praf sau de zgomot, reclamă că se munceşte la negru pentru că românul reacţionează, are simţ civic, doar atunci când are el probleme”, a explicat inspectorul-şef George Albulescu.
Ce spun cifrele
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi, profesorul Gheorghe Pleşu, are o cu totul altă opinie cu privire la acest fenomen. “Datorită legislaţiei şi mai ales a sancţiunilor prevăzute, munca fără forme legale s-a mai redus. Poate uşor, uşor, vom scăpa şi de cazurile de evaziune fiscală”, a comentat Pleşu privind statistica ITM Iaşi. Atât în 2012, cât şi în anul imediat următor, cele mai dese probleme cu care s-au confruntat ieşenii şi pe care le-au semnalat oficialilor ITM Iaşi au fost cele privind neplata drepturilor salariale. 417 angajaţi, nemulţumiţi de întârzierea cu care îşi primeau retribuţiile lunare sau care nu primeau deloc aceste sume, au depus petiţii la sediul ITM Iaşi în anul 2012. Numărul acestora a scăzut în 2013, fiind înregistrate cu 28 mai puţin, 389 de salariaţi reclamând faptul că nu şi-au primit drepturile băneşti. 91 de ieşeni din judeţ au sesizat ITM în anul 2012 pentru că nu au fost plătiţi în urma desfăşurării de activităţi suplimentare, numărul acestora crescând cu şase petiţii în plus în 2013. “Este o mare problemă că nu se plătesc drepturile salariale la timp. Relaţiile dintre angajator şi salariaţi s-au agravat”, a spus inspectorul-şef Albulescu. O categorie distinctă o reprezintă solicitările de autorizare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM). 401 de petiţii în acest sens au depus angajatorii către conducerea ITM Iaşi în 2012, numărul acestora cunoscând o scădere considerabilă în anul imediat următor, când s-au înregistrat doar 80 de astfel de solicitări. Sesizările privind condiţiile de muncă neconforme cu legea au fost tot puţine la număr, ieşenii reclamând aceste aspecte doar de 51 de ori în anul 2012, respectiv de 77 ori în petiţiile din anul 2013.
Numai o treime dintre petiţii sunt depuse online
Ieşenii preferă jalba clasică, scrisă de mână pe holurile instituţiei, doar 28% dintre petiţiile depuse în cursul anului 2012 fiind transmise pe suport electronic. 1084 dintre acestea au fost trimise prin e-mail şi 584 utilizându-se formularul de pe site-ul ITM, rezervat sesizării muncii fără forme legale, au precizat oficialii instituţiei. În anul 2013, procentul petiţiilor transmise pe suport electronic a scăzut până la 9%, 394 fiind primite de ITM pe adresa de e-mail a instituţiei, iar 242 de ieşeni au folosit formularul electronic.
Publicitate și alte recomandări video
